1. [MDA2] zăhată sf [At: TDRG / V: (reg) zăhat sn, zahatră, zagnată / Pl: ~te / E: ucr загата] 1 (Mol și Buc) îngrăditură de nuiele, de stuf, de ogrinji etc. folosită ca adăpost (de vreme rea) pentru animalele domestice. 2 (Reg) Cămăruță în prelungirea din spate a casei. 3 (Reg; îf zahatră) Ascunzătoare (5). 4 (Reg; csnp; îf zăhat) Apărătoare de vreascuri și spini deasupra unui gard de nuiele. 5 (Reg) Zăgaz . 6 (Reg) Dig (1). 7 (Reg; îf zahatră) Loc unde se depozitează buștenii pentru a fi stivuiți. 8 (Reg; pex) Stivă de bușteni. 9 (Trs) Drum îngust Si: ulicioară. 10 (Reg) Fundătură (1).
2. [DEXI] zăhată s.f. (reg.) Îngrăditură de nuiele, stuf etc. folosită ca adăpost pentru păsări și animale domestice. • pl. -e. /<ucr. загата.
3. [CADE] ❍ZĂHATĂ sf. 1 Mold. Bucov. Părete de nuiele învelit cu paie, ca adăpost contra vîntului (pentru vite): M’am dus la pădure și mi-am tăiat o nuia lungă, și-am venit acasă și mi-am făcut o ~ și-o poiată, și mi-a mai rămas o bucată (SB.), ghicitoare despre „opincă” ¶ 2 Trans. Ulicioară: casa... era pe o ~ strîmtă (RET.) [rut. zahata].
4. [CADE] ❍ZĂHATĂ sf. 1 Mold. Bucov. Părete de nuiele învelit cu paie, ca adăpost contra vîntului (pentru vite): M’am dus la pădure și mi-am tăiat o nuia lungă, și-am venit acasă și mi-am făcut o ~ și-o poiată, și mi-a mai rămas o bucată, (SB.), ghicitoare despre „opincă” ¶ 2 Trans. Ulicioară: casa... era pe o ~ strîmtă (RET.) [rut. zahata].
5. [DLRLC] ZĂHATĂ, zăhate, s. f. (Regional) 1. Perete de nuiele construit pentru a adăposti vitele împotriva vîntului. 2. Ulicioară. Casa... era pe o zăhată strimtă. RETEGANUL, la CADE.
6. [Scriban] zăhátă și (pop.) za- f., pl. e orĭ zăhățĭ (rut. zaháta, zagáta, părete de nuĭele: ceh. zahata, drum îngust. V. zăgaz și hat 2). Nord. Hîj. Poĭată de porcĭ. Perdea de oĭ. Trans. Drum îngust.
7. [MDA2] zagnată sf vz zăhată
8. [MDA2] zahatră sf vz zăhată
9. [MDA2] zăhat sn vz zăhată
10. [Scriban] zahátă, V. zăhată.
11. [Scriban] zăhát și (pop.) za- n., pl. urĭ (ca și hat 2 și zăhată). Mold. Sud. Apărătoare de vreascurĭ și spinĭ deasupra unuĭ gard de nuĭele.
12. [DER] ZĂHATĂ, zăhate, s. f. (Mold.) Gard, îngrăditură din bețe împletite cu nuiele și paie. (din ucr. zahata, zagata)
13. [DER] zăhată (-te), s. f. – Îngrăditură de pari întrețesuți cu răchită și paie. – Var. zăhat. Rut. zahato, zagata (Candrea; Scriban). În Mold.
14. [DER] ZĂHAT, zăhate, s. n. (Var.) Zăhată.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL