Definiție și ce înseamnă vulgaritate

1. [DEX '09] VULGARITATE, (2) vulgarități, s. f. 1. Caracterul a ceea ce este vulgar (1), lipsit de distincție; trivialitate, grosolănie. 2. (Concr.; la pl.) Expresie vulgară (1), lucru, faptă vulgară. – Din fr. vulgarite, lat. vulgaritas, -atis.

2. [MDA2] vulgaritate sf [At: HELIADE, O. I, 483 / Pl: ~tăți / E: fr vulgarité, lat vulgaritas, -atis] 1 Lipsă de elevație, de cultură, de rafinament. 2 Lipsă de decență. 3 Lipsă de bun-gust. 4 (Ccr; lpl) Atitudine vulgară (12). 5 (Ccr; lpl) Expresie vulgară (12). 6 (Ccr; lpl) Faptă vulgară (12). 7 (Îvr) Caracterul a ceea ce este comun, obișnuit. 8 (Rar) Lipsă de suport științific.

3. [DEXI] vulgaritate s.f. Caracterul a ceea ce este vulgar, lipsit de distincție, de educație, de rafinament (în comportament, în exprimare etc.) sau de decență, de bună-cuviință, de moralitate; trivialitate, grosolănie. De vulgaritatea consfințită de obiceiul pămîntului, nici umbră la el, nici urmă – nimic balcanic, nimic țigănesc (M. I. CAR.). ♦ Concr. (la pl.) Lucru, faptă vulgară; expresie vulgară. E ciudată această nevoie de a împroșca cu vulgarități la tot pasul (PER.). • pl. -ăți. /<fr. vulgarité, lat. vulgarĭtas, -atis.

4. [DEX '98] VULGARITATE, vulgarități, s. f. Caracterul a ceea ce este vulgar (1), lipsit de distincție; trivialitate, grosolănie. ♦ (Concr.; la pl.) Expresie vulgară (1), lucru, faptă vulgară. – Din fr. vulgarité, lat. vulgaritas, -atis.

5. [DLRLC] VULGARITATE, vulgarități, s. f. Caracterul a ceea ce este vulgar, lipsit de distincție. O luptă perseverentă trebuie dusă împotriva vulgarității în interpretare, moștenire încă vie a teatrului burghez în operetă. CONTEMPORANUL, S. II, 1951, nr. 224, 2/4. ♦ (Concretizat, mai ales la pl.) Expresie vulgară, lucru vulgar.

6. [DN] VULGARITATE s.f. Caracterul a tot ceea ce este vulgar; trivialitate, grosolănie. ♦ (Concr.; la pl.) Expresie, faptă vulgară. [Cf. fr. vulgarité, lat. vulgaritas].

7. [MDN '00] VULGARITATE s. f. caracterul a ceea ce este vulgar; trivialitate, grosolănie. ◊ expresie, faptă vulgară. (< fr. vulgarité, lat. vulgaritas)

8. [Șăineanu, ed. VI] vulgaritate f. defectul celor vulgare, banalitate.

9. [Scriban] *vulgaritáte f. (lat. vulgáritas, -átis). Caracteru de a fi vulgar.

10. [DOOM 3] vulgaritate s. f., g.-d. art. vulgarității; (expresii, fapte) pl. vulgarități

11. [DOOM 2] vulgaritate s. f., g.-d. art. vulgarității; (expresii, fapte) pl. vulgarități

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] stereoautograf sn [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~e / E: ns […]
1. [MDA2] stereoautografie sf [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~ii / E: fr […]
1. [DEX '09] STEREOBAT, stereobate, s. n. Masiv de zidărie, de obicei reprofilat sau în […]
1. [MDA2] stereocameră sf [At: LTR2 / Pl: ~re / E: stereo2- + cameră] Cameră […]
1. [MDN '00] STEREOCARDIOGRAFIE s. f. vectocardiografie tridimensională. (< fr. stéréocardiographie) 2. [DETS] STEREO- „solid, […]
[MDN '00] STEREOCARDIOGRAMĂ s. f. imagine prin stereocardiografie. (< fr. stéréocardiogramme) Sursă: DEX online sub […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAF, stereocartografe, s. n. Aparat folosit pentru obținerea automată a planului topografic […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAFIE s. f. Procedeu de întocmire a hărților cu ajutorul stereogramelor. [Pr.: […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro