1. [DEX '09] VORNICIȚĂ, vornicițe, s. f. 1. (Înv.) Vorniceasă (1). 2. Vorniceasă (2). – Vornic + suf. -iță.
2. [MDA2] vorniciță sf [At: MARIAN, NU. 234 / Pl: ~țe / E: vornic + -iță] 1-10 (Înv) Vorniceasă (1-10). 11-12 (Reg) Vorniceasă (11-12). 13 (Pop) Vorniceasă (13).
3. [DEXI] vorniciță s.f. 1 (înv.) Vorniceasă. 2 (pop.) Vorniceasă (la nuntă). • pl. -e. /vornic + -iță.
4. [DEX '98] VORNICIȚĂ, vornicițe, s. f. 1. (Înv.) Vornicească (1). 2. Vorniceasă (2). – Vornic + suf. -iță.
5. [DLRLC] VORNICIȚĂ, vornicițe, s. f. 1. (Învechit) Vorniceasă (l). Sta... vornicița Burca, acoperită de la gît pînă la vîrful picioarelor într-o fustă roșie. CAMILAR, N. II 251. Văzui vornici, vornicițe, Cărînd apă. MARIAN, S. 12. ♦ (Glumeț) Femeie avînd funcția de vornic (2). Bărbate! du-te la dumnezeu și-l roagă ca să mă facă vorniciță peste celelalte paseri din lume. MARIAN, O. II 170. 2. Vorniceasă (2).
6. [DOOM 3] vorniciță (înv., pop.) s. f., g.-d. art. vorniciței; pl. vornicițe
7. [DOOM 2] vorniciță (înv.) s. f., g.-d. art. vorniciței; pl. vornicițe
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL