1. [DEX '09] VOLUPTUOS, -OASĂ, voluptuoși, -oase, adj. Care inspiră sau produce voluptate, plin de voluptate; care exprimă voluptate. [Var.: voluptos, -oasă adj.] – Din fr. voluptueux, lat. voluptuosus.
2. [MDA2] voluptuos, ~oasă a [At: STAMATI, D. / V: ~ptos / Pl: ~oși, ~oase / E: fr voluptueux, lat voluptuosus] 1-5 Care produce voluptate (1-5). 6-10 Plin de voluptate (1-5). 11-15 Care exprimă voluptate (1-5).
3. [DEXI] voluptuos, -oasă adj. 1 Care inspiră sau produce voluptate; plin de voluptate; care este încîntător. Vise voluptuoase în somnul ei molatic O turburau (MACED.). ◊ Analog. Maria somnoroasă, pisică voluptoasă și totuși harnică (CA. PETR.). ◊ Fig. Soarele de amiezi varsă emanațiuni voluptoase de căldură în rariștea pădurii și subt umbra copacilor (ODOB.). 2 (despre fenomene, acțiuni, elemente etc. artistice) Care exprimă voluptate. Un vals domol, voluptuos și trist, aproape funebru (M. I. CAR.). ◊ (subst.) Negrul la ochi, la păr, indică mai ales demonicul și voluptosul (CĂL.). • sil. -tu-os. pl. -oși, -oase. și (pop.) voluptos, -oasă adj. /<fr. volupteux, lat. voluptōsus, -a -um.
4. [DLRLC] VOLUPTUOS, -OASĂ adj. v. voluptos.
5. [DN] VOLUPTUOS, -OASĂ adj. v. voluptos.
6. [MDN '00] VOLUPTUOS, -OASĂ adj. 1. care inspiră sau produce voluptate, plin de voluptate. 2. încântător. (< fr. voluptueux, lat. voluptuosus)
7. [Scriban] *voluptuós, -oásă adj. (lat. voluptuosus, fr. -tueux). Plin de voluptate, de poftă: om voluptuos. Care inspiră voluptate. Adv. Cu voluptate. – Și -tós.
8. [DEX '09] VOLUPTOS, -OASĂ adj. v. voluptuos.
9. [MDA2] voluptos, ~oasă a vz voluptuos
10. [DEXI] voluptos, -oasă adj. v. voluptuos.
11. [DLRLC] VOLUPTOS, -OASĂ, voluptoși, -oase, adj. Care inspiră sau produce voluptate, care exprimă voluptate; plin de voluptate. Ești tot atît de voluptoasă în gips, ca și în carne și oase. CAMIL PETRESCU, T. II 14. Soarele arde cîmpiile și în aer se împrăștie mirosul voluptos al pămîntului care fecundează. DEMETRESCU, O. 148. În odaie Luna varsă peste toate voluptoasa ei văpaie. EMINESCU, O. I 130. ◊ (Adverbial) Asprimea voluntară a feței era îndulcită de catifelarea umedă a ochilor și de buzele cărnoase, roșii și desenate voluptos. C. PETRESCU, Î. I 13. Stelele tremură voluptos în aerul moale și clar. EMINESCU, N. 50. – Variantă: voluptuos, -oasă (MACEDONSKI, O. I 245, NEGRUZZI, S. I 223) adj.
12. [DN] VOLUPTOS, -OASĂ adj. Care inspiră sau produce voluptate, plin de voluptate. [Var. voluptuos, -oasă adj. / cf. fr. voluptueux, lat. voluptuosus].
13. [Șăineanu, ed. VI] voluptos a. și m. 1. care caută voluptate; 2. care inspiră voluptate.
14. [DOOM 3] voluptuos (desp. -tu-os) adj. m., pl. voluptuoși; f. voluptuoasă, pl. voluptuoase
15. [DOOM 2] voluptuos (-tu-os) adj. m., pl. voluptuoși; f. voluptuoasă, pl. voluptuoase
16. [IVO-III] voluptuos, -tuoasă.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL