Definiție și ce înseamnă volintiroi

1. [DEX '09] VOLINTIROI, volintiroi, s. m. (Înv.) Augmentativ al lui volintir. – Volintir + suf. -oi.

2. [MDA2] volintiroi sm [At: ALECSANDRI, T. 23 / V: (reg) lințiroi / Pl: ~ / E: volintir + -oi] 1-6 (Îrg; șdp) Volintir (1-3) (rău).

3. [DEXI] volintiroi s.m. (înv., reg.; deprec.) Aug. al lui volintir. • pl. -oi. /volintir + -oi.

4. [DLRLC] VOLINTIROI, volintiroi, s. m. Augmentativ al lui volintir2. (Depreciativ) Ce strici tocmala și mă chior ești!.. Da ce te socoți tu? volintiroi! ALECSANDRI, T. 1543.

5. [DOOM 3] volintiroi (înv.) s. m., pl. volintiroi, art. volintiroii

6. [DOOM 2] volintiroi (înv.) s. m., pl. volintiroi, art. volintiroii

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] VOTRIE, votrii, s. f. (Reg.) îndeletnicire de votru (2), faptă a votrului. […]
1. [DEX '09] VĂIUGĂ, văiugi, s. f. (Reg.) Vale mică, îngustă și puțin adâncă. [Pr.: […]
1. [MDA2] votrire sf [At: CIHAC, I, 321 / Pl: ~ri / E: votri] 1 […]
1. [DEX '09] VOIOȘIE, voioșii, s. f. Voie bună, veselie, bună dispoziție. – Voios + […]
1. [DEX '09] VOTRI, votresc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A peți. – Din votru. 2. […]
1. [DEX '09] VOIEVOD, voievozi, s. m. 1. (În Evul Mediu) Titlu purtat de domnii […]
1. [DEX '09] VOTRU, votri, s. m. 1. (Reg.) Persoană care mijlocește o căsătorie. 2. […]
1. [DEX '09] VOIEVODAL, -Ă, voievodali, -e, adj. Care aparține voievozilor, privitor la voievozi, din […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro