Definiție și ce înseamnă volintirime

1. [MDA2] volintirime sf [At: ZILOT, ap. ȘIO II1, 25 / E: volintir +-ime] (Csc) 1 Mulțime de volintiri (1). 2 (Spc) Soldați din armata lui Ipsilante.

2. [DEXI] volintirime s.f. Mulțime, oaste de volintiri. • /volintir + -ime.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] VOTRIE, votrii, s. f. (Reg.) îndeletnicire de votru (2), faptă a votrului. […]
1. [DEX '09] VĂIUGĂ, văiugi, s. f. (Reg.) Vale mică, îngustă și puțin adâncă. [Pr.: […]
1. [MDA2] votrire sf [At: CIHAC, I, 321 / Pl: ~ri / E: votri] 1 […]
1. [DEX '09] VOIOȘIE, voioșii, s. f. Voie bună, veselie, bună dispoziție. – Voios + […]
1. [DEX '09] VOTRI, votresc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A peți. – Din votru. 2. […]
1. [DEX '09] VOIEVOD, voievozi, s. m. 1. (În Evul Mediu) Titlu purtat de domnii […]
1. [DEX '09] VOTRU, votri, s. m. 1. (Reg.) Persoană care mijlocește o căsătorie. 2. […]
1. [DEX '09] VOIEVODAL, -Ă, voievodali, -e, adj. Care aparține voievozilor, privitor la voievozi, din […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro