1. [DEX '09] VOINICICĂ, voinicele, s. f. 1. Plantă erbacee din familia cruciferelor, cu tulpină și frunze păroase și cu flori galbene așezate în ciorchini la vârful tulpinii (Sisymbrium loeselii). 2. Usturoiță. – Voinic + suf. -ică.
2. [MDA2] voinicică sf [At: GRECESCU, Fl. 60 / Pl: ~icele / E: voinic + -ică] 1 Plantă erbacee din familia cruciferelor, înaltă de 40-80 cm, cu tulpina și frunzele inferioare păroase și cu florile galbene dispuse în raceme terminale, care crește în locuri necultivate (Sisymbrium loesselii). 2 (Bot) Iarba-boierului (Sisymbrium strictissimum). 3 (Bot) Buruiană-de-friguri (Sisymbrium sophia). 4 (Bot) Gălbenea (Rorippa amphibia). 5 (Bot) Usturoiță (Alliaria officinalis).
3. [DEXI] voinicică s.f. (bot.) 1 Plantă erbacee din familia cruciferelor, cu tulpina și cu frunzele acoperite cu peri, cu florile galbene dispuse în ciorchini la vîrful tulpinii (Sisymbrium loeselii). 2 Usturoiță (Alliaria ojficinalis). • pl. -cele. /voinic + -ică.
4. [DLRLC] VOINICICĂ, voinicele, s. f. (Bot.) 1. Plantă erbacee din familia cruciferelor, cu flori galbene; crește în locuri necultivate, printre dărîmături sau pe marginea drumurilor (Sisymbrium Loeselli). 2. Usturoiță.
5. [Șăineanu, ed. VI] voinicică f. Bot. usturoiță.
6. [Scriban] voĭnicícă f., pl. ele (d. voĭnic). Usturoiță.
7. [MDA2] voinicel, ~ea [At: M. COSTIN, LET. I, 348/29 / V: (îrg) von~ / Pl: ~ei, ~ele / E: voinic + -el, -ea] 1-4 sm (Hip) Voinic (4-5, 8-9). 5-8 a (Șhp) (Destul de) voinic (15-16) Si: voinicuț (3-6). 9-14 a (Șhp) (Destul de) voinic (19-21). 15 sm (Bot) Varga-ciobanului (Dispacus silvestris). 16 sm (Bot) Crucea-voinicului (Anemone angulosa). 17 sf (Bot) Năsturel (Nasturtium officinale).
8. [DEXI] voinicel s.m. I dim. al lui voinic; (pop.) voinicaș. Paserea... lăsă să-i pice din cioc pe oblîncul șelei voinicelului o piatră de zamfir (ODOB.). ♦ Haiduc. Pe cărări pierdute Merge tot mereu Voinicelul meu Din frunze pocnind, Codrii vechi trezind (ALECS.). ◊ (adj.) Unde-s frățiorii mei Voinicei ca niște zmei? (POP.) II (bot.) 1 Crucea-voinicului (Hepatica transilvanica). 2 Varga-ciobanului (Dipsacus silvester). • pl. -cei. /voinic + -el.
9. [DOOM 3] voinicică s. f., g.-d. art. voinicelei; pl. voinicele
10. [DOOM 2] voinicică s. f., g.-d. art. voinicelei; pl. voinicele, art. voinicelele
11. [DMLR] voinicel s. m., adj., pl. voinicei, fem. voinicea / voinicică, pl. voinicele
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL