Definiție și ce înseamnă vocoder

1. [DEX '09] VOCODER2 s. n. (Muz.) Instrument electronic de analiză-sinteză în timp real, folosit pentru generarea unor efecte sonore deosebite cum ar fi imitarea vorbirii de către instrumente muzicale clasice. – Din engl. vocoder.

2. [DEX '09] VOCODER1, vocodere, s. n. Sistem electronic de telefonie, în care vorbirea este codificată și apoi reconstituită artificial, pentru a obține o inteligibilitate mărită. – Din fr. vocoder.

3. [MDA2] vocoder sn [At: LTR2 / A și: ~coder / Pl: ~e / E: fr vocodeur cf eg voice coder] 1 (Inf) Aparat care analizează sunetele, permițând sinteza răspunsurilor vocale într-un sistem informatic. 2 Sistem electronic de telefonie, în care vorbirea este codificată și apoi reconstituită, pentru a obține o inteligibilitate mărită. 3 (Muz) Instrument electronic de analiză-sinteză în timp real, folosit pentru generarea unor efecte sonore deosebite, cum ar fi imitarea vorbirii de instrumente muzicale clasice.

4. [DEXI] vocoder s.n. 1 (telec.) Sistem electronic de telefonie, în care vorbirea este codificată și apoi reconstituită artificial, pentru a se obține o inteligibilitate sporită. 2 (muz.) Instrument electronic de analiză-sinteză în timp real a undelor sonore, folosit pentru generarea unor efecte sonore deosebite, cum ar fi imitarea vorbirii cu ajutorul instrumentelor muzicale clasice. 3 (inform.) Aparat care analizează sunetele, permițînd sinteza răspunsurilor vocale într-un sistem informatic. • acc. și vocóder. pl. -e. /<fr. vocoder, engl. vocoder.

5. [DEX '98] VOCODER1, vocodere, s. n. Sistem electronic de telefonie, în care vorbirea este codificată și apoi reconstituită, pentru a obține o inteligibilitate mărită. – Din fr. vocoder.

6. [DN] VOCODER s.n. 1. Sistem electronic de telefonie în care vorbirea este codificată și apoi reconstituită. 2. Aparat muzical electric de transformare a sunetelor deja existente (pe benzi de magnetofon) prin procedeul analizei, filtrării și sintezei electrice. [< fr., engl. vocoder, germ. Vocoder].

7. [MDN '00] VOCODER s. n. 1. organ de analiză a sunetelor, care permite reconstituirea codificată într-un sistem informatic. 2. aparat muzical electric de transformare a sunetelor deja existente (pe benzi de magnetofon) prin procedeul analizei, filtrării și sintezei electrice. (< engl., fr. vocoder)

8. [DOOM 3] vocoder s. n., pl. vocodere

9. [DOOM 2] vocoder s. n., pl. vocodere

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] vizirlâc sn [At: (a. 1693) ȘIO II1, 379 / V: vez~, (îvr) ~lic […]
1. [DEX '09] VIZITARE, vizitări, s. f. Acțiunea de a vizita și rezultatul ei. – […]
1. [MDA2] vizitat, ~ă a [At: STAMATI, D. / Pl: ~ați, ~e / E: vizita] […]
1. [DEX '09] VIZITATOR, -OARE, vizitatori, -oare, s. m. și f. 1. Persoană care vizitează […]
1. [MDA2] viziteiesc, ~eiască a [At: GANE, N. II, 149 / Pl: ~ești / E: […]
1. [DEX '09] VIZITIU, vizitii, s. m. 1. Persoană care conduce caii la o trăsură, […]
1. [DEX '09] VIZIOMAT, viziomate, s. n. 1. Aparat automat folosit în instalații de fotoreproducere. […]
1. [DEX '09] VIZON, (1) vizoni, s. m., (2) vizoane, s. n. 1. S. m. […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro