1. [DEX '09] VLADNIC, -Ă, vladnici, -ce, adj. (Înv.) Puternic, solid, rezistent. – Et. nec.
2. [MDA2] vladnic2, ~ă a [At: ODOBESCU, S. III, 183 / Pl: ~ici, ~ice / E: ns cf vsl владни] (Înv) 1 Mare1. 2 Rezistent.
3. [MDA2] vladnic1 [At: (a. 1668) URICARIUL XXV, 275 / V: (înv) hlabn~, hl~, hlavn~, ~abn~, ~amnec, ~amn~, ~an~, ~atn~, ~avn~, (reg) hlamn~ / Pl: ~ice / E: ns cf vsl владнъ] 1 sn (Mol; înv) Teren umed (acoperit cu iarbă), de obicei pe malul unei ape curgătoare. 2 sn (Reg; îf hlamnic) Mocirlă. 3 a Care conține multă apă. 4 sn (Mol) Baltă (1). 5 sn (Mol) Lac (mare).
4. [DEXI] vladnic2, -ă adj. (înv.) Care este puternic, solid, rezistent. Brazda vladnică a Troianului (ODOB.). • pl. -ci, -ce. /cf. sl. veche владни „putere”.
5. [DEXI] vladnic1 s.n. 1 (înv., reg.) Teren umed (acoperit cu iarbă), de obicei pe malul unei ape curgătoare. Am miluit pe giupăneasa a lui Albotă... cu un vladnic de cătră Vlădeni, pe Jijia cea veche (DOC.). 2 (reg.) Baltă; lac (mare). • pl. -ce. /cf. sl. veche владникъ.
6. [DEX '98] VLADNIC, -Ă, vladnici, -ce, adj. (Înv. și arh.) Puternic, solid, rezistent. – Et. nec.
7. [DLRLC] VLADNIC, -Ă, vladnici, -e, adj. (Învechit și arhaizant) Mare, puternic, solid, rezistent. [De deasupra priporului] Se văd, în poală, urmele unei cetăți de urieși și brazda vladnică a Troianului. ODOBESCU, S. III 183.
8. [Șăineanu, ed. VI] vladnic a. puternic: brazda vladnică a Troianului OD. [Ceh. VLÁDNY, puternic, dominant]. ║ n. lac mare: codrul și valea se făcură vladnic de sânge închegat POP.
9. [Scriban] vládnic, -ă adj. (vsl. vladĭnŭ, puternic, d. vlasti-vladon, a porunci. V. vlădică). Vechĭ. Foarte mare: brazdă vladnică. S. n., pl. e. Lac mare (numele unuĭ lac între Ĭașĭ și Unghenĭ. Btș. (vlánic). Șes pe deal: am semănat grîŭ pe vlanic. – Și hládnic s. n.
10. [MDA2] vlabnic sn vz vladnic1
11. [MDA2] vlamnec sn vz vladnic1
12. [MDA2] vlamnic sn vz vladnic1
13. [MDA2] vlanic sn vz vladnic1
14. [MDA2] vlatnic sn vz vladnic1
15. [MDA2] vlavnic sn vz vladnic1
16. [Scriban] vlánic, V. vladnic.
17. [DOOM 3] vladnic (înv., reg.) adj. m., pl. vladnici; f. vladnică, pl. vladnice
18. [DOOM 2] vladnic (înv.) adj. m., pl. vladnici; f. vladnică, pl. vladnice
19. [Onomastic] Vladnic v. Vlad IV. 30.
20. [DAR] vladnic, vladnică, vladnici, vladnice, adj. (înv.) 1. puternic, solid, rezistent. 2. (s.n.) lac mare.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL