1. [DEX '09] VIVISECȚIE, vivisecții, s. f. Disecare a unui animal viu (pentru a studia un fenomen fiziologic). [Var.: vivisecțiune s. f.] – Din fr. vivisection.
2. [MDA2] vivisecție sf [At: CONTA, O. F, 44 / V: ~iune / Pl: ~ii / E: fr vivisection, ger Vivisektion] 1 Disecare a unui animal viu, în scopuri științifice Si: vivisecționare. 2 (Fig) Analiză minuțioasă.
3. [DEXI] vivisecție s.f. Disecție a unui animal viu în scopuri științifice. ◊ Fig. Analiză minuțioasă a unei opere literare, a unui fenomen social etc. • pl. -ii. g.-d. -iei. și (înv.) vivisecțiune s.f. /<fr. vivisection; cf. lat. vīvus „viu”, sectĭo, -onis „tăiere”.
4. [DLRLC] VIVISECȚIE, vivisecții, s. f. Disecție făcută pe un animal viu (pentru a studia un fenomen fiziologic). – Variantă: (învechit) vivisecțiune (CARAGIALE, N. F. 96) s. f.
5. [DN] VIVISECȚIE s.f. Disecție, operație, experiență făcută pe un animal viu în scopuri științifice. [Gen. -iei, var. vivisecțiune s.f. / fr. vivisection, cf. lat. vivus – viu, sectio – tăiere].
6. [MDN '00] VIVISECȚIE s. f. disecție, experiență pe un animal viu în scopuri științifice. (< fr. vivisection)
7. [DEX '09] VIVISECȚIUNE s. f. v. vivisecție.
8. [MDA2] vivisecțiune sf vz vivisecție
9. [DEXI] vivisecțiune s.f. v. vivisecție.
10. [DN] VIVISECȚIUNE s.f. v. vivisecție.
11. [Șăineanu, ed. VI] vivisecțiune f. disecarea animalelor vii spre a face experiențe științifice.
12. [Scriban] *vivisecțiúne f. (d. lat vivus, viŭ, și secțiune, tăĭere). Disecarea animalelor viĭ p. studiu unor fenomene fiziologice: omuluĭ civilizat îĭ repugnă vivisecțiunea.
13. [DOOM 3] vivisecție (desp. -ți-e) s. f., art. vivisecția (desp. -ți-a), g.-d. art. vivisecției; pl. vivisecții, art. vivisecțiile (desp. -ți-i-)
14. [DOOM 2] vivisecție (-ți-e) s. f., art. vivisecția (-ți-a), g.-d. art. vivisecției; pl. vivisecții, art. vivisecțiile (-ți-i-)
15. [MDO] vivisecție
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL