1. [MDA2] vitregit, ~ă a [At: MAG. IST. 1974, nr. 1, 96 / Pl: ~iți, ~e / E: vitregi] 1 Care este tratat cu ostilitate și nedreptate Si: oprimat, oropsit persecutat, prigonit. 2 Privat de…
2. [DEXI] vitregit, -ă adj. Care este tratat cu ostilitate, cu dușmănie. ♦ Care este nedreptățit, persecutat. S-a ocupat de categoriile sociale vitregite. ◊ (subst.) Îi considera vitregiții soartei. • pl. -ți, -te. /v. vitregi.
3. [DEX '09] VITREGI, vitregesc, vb. IV. Tranz. A trata pe cineva cu răutate, cu dușmănie; a persecuta; a lipsi (pe nedrept) de ceva. – Din vitreg.
4. [MDA2] vitregi vt [At: REBREANU I, 231 / Pzi: ~gesc / E: vitreg] 1 A avea față de cineva o atitudine ostilă și nedreaptă Si: a asupri (4), a oprima, a oropsi, a persecuta, a prigoni. 2 A priva pe cineva de ceva.
5. [DEXI] vitregi vb. IV. tr. 1 A trata pe cineva cu ostilitate, cu răutate, cu asprime; a persecuta; a lipsi (pe nedrept) pe cineva de ceva. 2 A lipsi, a priva (pe cineva sau ceva) de... Cercetarea este vitregită de fonduri. • prez. ind. -esc. /vitreg + -i.
6. [DEX '98] VITREGI, vitregesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A trata pe cineva cu răutate, cu dușmănie; a persecuta; a lipsi (pe nedrept) de ceva. – Din vitreg.
7. [DLRLC] VITREGI, vitregesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A trata cu răutate, cu vrăjmășie; a persecuta. Vitregit de soartă.
8. [DOOM 3] vitregi (a ~) (desp. vi-tre-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. vitregesc, 3 sg. vitregește, imperf. 1 vitregeam; conj. prez. 1 sg. să vitregesc, 3 să vitregească
9. [DOOM 2] vitregi (a ~) (vi-tre-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. vitregesc, imperf. 3 sg. vitregea; conj. prez. 3 să vitregească
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL