1. [DEX '09] VITREGIE, vitregii, s. f. Ostilitate, dușmănie, vrăjmășie; răutate. ♦ Potrivnicie. – Vitreg + suf. -ie.
2. [MDA2] vitregie sf [At: TDRG / V: (reg) ~rig~ / Pl: ~ii / E: vitreg + -ie] 1 Atitudine ostilă și nedreaptă față de cineva Si: ostilitate, (îvr) vitregime (1), vitregitate (1). 2 (Ccr) Faptă ostilă Si: (îvr) vitregime (2), vitregitate (2). 3 Circumstanță nefavorabilă Si: adversitate (1), (rar) vitregitate (3), (pop) potrivnicie.
3. [DEXI] vitregie s.f. 1 Ostilitate, dușmănie, vrăjmășie; răutate; vitregitate. Am auzit-o... mărturisindu-mi plîngînd traiul ei chinuit de vitregia nevestei a doua a lui tată-său (M. I. CAR.). 2 Situație, circumstanță neprielnică, nefavorabilă; potrivnicie. Cu toată vitregia împrejurărilor și dușmănia prigonitorilor, poetul și pictorul nu încetau de a lucra (SADOV.). • pl. -ii. g-d. -iei. /vitreg + -ie.
4. [DLRLC] VITREGIE, vitregii, s. f. Ostilitate, dușmănie, vrăjmășie; răutate. (Atestat în forma vitrigie) Văzînd fata moșneagului atîta vitrigie din partea părinților. au început a plînge și a se văieta. SBIERA, P. 212. ♦ Potrivnicie. Cu toată vitregia împrejurărilor și dușmănia prigonitorilor, poetul și pictorul nu înceta de a lucra. SADOVEANU, E. 246. – Variantă: vitrigie s. f.
5. [Scriban] vitregíe f. (d. vitreg). Fig. Tratament fără ĭubire. Vitregia timpurilor, dificultățile împrejurărilor.
6. [MDA2] vitrigie sf vz vitregie
7. [DLRLC] VITRIGIE s. f. v. vitregie.
8. [DOOM 3] vitregie (desp. vi-tre-) s. f., art. vitregia, g.-d. art. vitregiei; pl. vitregii, art. vitregiile (desp. -gi-i-)
9. [DOOM 2] vitregie (vi-tre-) s. f., art. vitregia, g.-d. art. vitregiei; pl. vitregii, art. vitregiile
10. [IVO-III] vitregie, -giei gen. a.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL