1. [MDA2] vison sn [At: PO 143/19 / A și: vis~ / Pl: ~e, ~uri / E: ngr βύσσον, (acuzativul lui βύσσος), slv висонъ] (Înv) 1 Țesătură fină de in. 2 (Pex) Obiect de îmbrăcăminte confecționat din vison (1).
2. [Scriban] víson și visón n., pl. urĭ (ngr. výssos, vgr. býssos, ac. -on, a. î.). L. V. Pînză fină de in. V. purpură.
3. [DER] vison s. n. – Țesătură de in. Ngr. βύσσος (Tiktin). Sec. XVII, înv.
4. [DLRLV] VISON s.n. (ȚR, Trans. SV) Pînză fină de in. B: Și era un om oarecarele bogat și se îmbrăca în porfiră și în vison. BIBLIA (1688), apud TDRG. C: Ca c-o porfiră și cu vison besericata înfrumsețată fiind. MCCR, 32. Etimologie: gr. víssos (ac. vísson).
5. [DAR] vison, visonuri, s.n. (reg.) pânză fină de in.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL