1. [DEX '09] VISCOZITATE, viscozități, s. f. însușirea unui fluid de a fi vâscos, de a opune rezistență la curgere; (concr.) substanță vâscoasă. [Var.: vâscozitate s. f.] – Din fr. viscosité.
2. [MDA2] viscozitate sf [At: COSTINESCU / V: vâs~ / Pl: ~tăți / E: fr viscosité] 1 Însușire a unui fluid de a opune o anumită rezistență la curgere. 2 (Ccr) Substanță vâscoasă. 3 (Fiz) Mărime care determină valoarea frecării interioare a unui fluid. 4 (Fiz; îs) ~ dinamică Mărime egală cu raportul dintre rezistența la deplasare întâmpinată de un fluid pe o arie egală cu unitatea și gradientul vitezei într-o direcție normală pe cea a deplasării. 5 (Fiz; îs) ~ cinematică Mărime egală cu raportul dintre viscozitatea dinamică a unui fluid și densitatea lui. 6 (Fiz; îs) ~ electrică (sau magnetică) Fenomenul de rămânere în urmă a variației polarizației electrice a unui dielectric (sau a magnetizației unui material magnetizabil) față de variația intensității câmpului electric (sau magnetic) inductor.
3. [DEXI] viscozitate s.f. 1 (chim., fiz.) Proprietate a unui flui (lichid sau gaz) datorită căreia iau naștere în interiori acestuia tensiuni trangențiale la orice element de suprafață ideală, care separă două porțiuni de fluid atunci cînd acestea au o mișcare relativă de alunecare, una față de alta. ♦ Concr. Substanță vîscoasă. 2 Fig. Repugnanță. • pl. -ăți. și (impr.; prin apropiere de vîscos, vîsc) vîscozitate s.f. /<fr. viscosité.
4. [DEX '98] VISCOZITATE, viscozități, s. f. Însușirea unui fluid de a fi vâscos, de a opune rezistență la curgere; (concr.) substanță vâscoasă. [Var.: vâscozitate s. f.] – Din fr. viscosité.
5. [DLRLC] VISCOZITATE, viscozități, s. f. (Și în forma vîscozitate) 1. Faptul de a fi vîscos; fenomenul frecării interioare a moleculelor unui fluid care curge. 2. Proprietate a unui fluid de a prezenta fenomenul viscozității (1); mărime care determină valoarea frecării interioare a unui fluid. ♦ (Concretizat) Substanță vîscoasă. Numai cu prezența aceasta, a gîndacilor hidoși... nu se putea deprinde... Se temea... să nu strivească vreunul sub talpă, oribil, cu o pocnitură împroșcînd de sub teasc viscozitatea albă. C. PETRESCU, C. V. 45. – Variantă: vîscozitate s. f.
6. [DN] VISCOZITATE s.f. Faptul de a fi vîscos; (concr.) materie vîscoasă; (fiz.) rezistența la curgere a unui fluid datorită frecării interioare. [Var. vîscozitate s.f. / cf. fr. viscosité].
7. [MDN '00] VISCOZITATE s. f. proprietate a unui fluid de a fi vâscos, de a opune rezistență la curgere; substanță vâscoasă. (< fr. viscosité)
8. [DEX '09] VÂSCOZITATE s. f. v. viscozitate.
9. [MDA2] vâscozitate sf vz viscozitate
10. [DEXI] vîscozitate s.f. v. viscozitate.
11. [DLRLC] VÎSCOZITATE s. f. v. viscozitate.
12. [DN] VÂSCOZITATE s.f. v. viscozitate.
13. [DOOM 3] viscozitate s. f., g.-d. art. viscozității; pl. viscozități
14. [DOOM 2] viscozitate s. f., g.-d. art. viscozității; pl. viscozități
15. [MDO] viscozitate
16. [IVO-III] viscozitate.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL