1. [DEX '09] VISĂTORIE s. f. (Rar) Predispoziție către visare; stare de visare, de reverie, de meditație. – Visător + suf. -ie.
2. [MDA2] visătorie sf [At: EMINESCU, P. L. 27 / Pl: ~ii / E: visător + -ie] (Rar) 1 Visare (11). 2 Predispoziție către visare (11).
3. [DEX '98] VISĂTORIE, visătorii, s. f. (Rar) Predispoziție către visare; stare de visare, de reverie, de meditație. – Visător + suf. -ie.
4. [DLRLC] VISĂTORIE s. f. Predispoziție către visare; stare de reverie, de meditație. O văd cu o visătorie vagă în niște ochi în care se ghicesc lacrimile. MACEDONSKI, O. IV 72. Ochii lui... se pierdură iar în acea intensivă visătorie. EMINESCU, N. 35.
5. [DOOM 3] visătorie (rar) s. f., art. visătoria, g.-d. visătorii, art. visătoriei
6. [DOOM 2] visătorie (rar) s. f., art. visătoria, g.-d. visătorii, art. visătoriei
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL