Definiție și ce înseamnă virginiana

1. [DFL] Diospyros virginiana L. Specie originară din America de N, unde atinge cca 30 m înălțime, la noi cca 14 m. înflorește în mai-iun. Flori mici, verzi, galbene sau albe, nesemnificative. Fructe roșii-violacee. Frunze mari (cca 10 cm lungime), eliptice, coriacee, pe față verzi-lucioase, pe partea inferioară mai deschise, foarte decorative, ca și fructele.

2. [DFL] Hamamelis virginiana L. Specie care înflorește toamna. Flori mici, galbene-deschis, albe; apar puțin înainte sau o dată cu frunzele. Petale (4-5) galbene, cel puțin de 5-8 ori mai lungi decît sepalele, foarte înguste și lungi, răsucite în spirală cît sînt în boboc. Arbust de cca 5 m înălțime. Frunze ovate, lungi de 10-16 cm, crenate. Fructele se maturizează abia primăvara următoare.

3. [DFL] Juniperus virginiana L. Specie care înflorește primăvara. Pseudobace globuloase, mici, albastre- albicios, erecte sau divergente, de obicei cu 2 semințe. Frunze mici, solzoase, ascuțite, prevăzute cu o glandă, cele aciculare dispuse în verticil. Arbore înalt pînă la 30 m, deseori dioic, port piramidal. Tulpină erectă, scoarță maro-închis-cenușie.

4. [DFL] Magnolia virginiana L. (syn. M. glauca L.). Specie care înflorește vara. Flori albe, cerate, cu miros de lămîie. Frunze eliptice, caduce. Fruct roșu-închis, glabru. Arbore sau arbust (cca 4-5 m) cu scoarță cenușie.

5. [DFL] Physostegia virginiana (L.) Benth. (syn. Bracocephalum virginianum L.). Specie care înflorește vara-toamna. Flori roz, lila-deschis, în spic dens, terminal. Buza superioară scurtă, goală, acoperă staminele, caliciul cu 5 dinți, pînă la jumătatea tubului floral. Plantă perenă, erectă, 0,45-1,20 m înălțime, glabră, neramificată, rizom slab-tîrîtor. Frunzele tulpinii sînt lanceolate, opuse, sesile, dentate, cele de la bază sînt ovate și se veștejesc la începutul verii.

6. [DFL] Tradescantia virginiana L. (syn. T. virginie a L.). Specie originară din America de N. înflorește primăvara-vara. Flori albastre-violete roșii, mai rar roz sau albe, cca 5 mm diametrul (caliciul cu 3 diviziuni verzi, corolă regulată cu 3 petale scurt-unghiulate, 6 stamine violete cu antere galbene), reunite în umbele, terminal pe ramuri, lung-pedunculate, pubescente. Frunze liniar-lanceolate, vaginate, la partea inferioară amplexicaule, netede. Plantă perenă, tulpini erbacee, ramificate în treimea superioară, formînd tufe cca 35 cm înălțime.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

[MDA2] sterpetar sm [At: H XII, 227 / Pl: ~i / E: sterpet + -ar] […]
1. [DEX '09] STREPEZI, strepezesc, vb. IV. Refl. și tranz. A (se) produce o senzație […]
1. [DEX '09] STERPEZI vb. IV v. strepezi. 2. [DEX '09] STREPEZI, strepezesc, vb. IV. […]
1. [DEX '09] STERPEZIT, -Ă adj. v. strepezit. 2. [MDA2] sterpezit, ~ă a vz strepezit […]
1. [MDA2] sterpi v vz stârpi 2. [DEX '09] STÂRPI, stârpesc, vb. IV. 1. Tranz. […]
1. [MDA2] sterpăciune sf [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: stârpici~, (îvr) stărpici~, (reg) stărpăciune[1], stăr~, […]
1. [MDA2] sterpie sf [At: PSALT. 62 / V: stâr~ / E: sterp + -ie] […]
1. [MDA2] sterpitate sf [At: BREZOIANU, R. 56 / Pl: ? / E: sterp + […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro