1. [DEX '09] VINTREA s. f. v. vântrea.
2. [MDA2] vintrea sf vz vetrelă
3. [DEXI] vintrea s.f. v. vetrelă.
4. [DLRLC] VINTREA s. f. v. vîntrea.
5. [DEX '09] VÂNTREA, vântrele, s. f. Pânză de corabie; vetrelă. [Var.: vintrea s. f.] – Cf. sl. vetrilo, rom. vânt.
6. [DEX '09] VETRELĂ, vetrele, s. f. (Înv. și pop.) Pânză (de corabie); p. ext. corabie. [Var.: vetrilă s. f.] – Din sl. vĕtrilo.
7. [DEX '09] VETRILĂ s. f. v. vetrelă.
8. [DEX '09] VINTRE, vintre, s. f. (Pop.) 1. Pântece, abdomen, burtă. 2. (La pl.) Măruntaie. 3. Dizenterie; diaree. – Lat. venter, -ris.
9. [MDA2] vântră sf vz vintre
10. [MDA2] vântre snf vz vintre
11. [MDA2] vântrea sf vz vetrelă
12. [MDA2] vântreală sf vz vetrelă
13. [MDA2] vântrelă sm vz vetrelă
14. [MDA2] vântri v vz vetri
15. [MDA2] veatrelă sf vz vetrelă
16. [MDA2] veatrilă sf vz vetrelă
17. [MDA2] ventră sf vz vintre
18. [MDA2] ventre sfn vz vintre
19. [MDA2] ventrele sfp vz vetrelă
20. [MDA2] ventrilă sf vz vetrelă
21. [MDA2] vetrelă sf [At: COD. VOR2. 47v/3 / V: (îvp) ~rilă (A și: ~rilă), vint~, vânt~ (A și: vântrelă / Pl și: vântreli, (înv) veat~ (Pl și: veatreli), veatrilă, ventrele (A: nct) sfp, ventrilă, vintrea, vântrea, (reg) vintrilă, (îvr) vintreală, vântreală / A și: (reg) ~relă / Pl: ~le / E: slv вѣтрило cf ucr вітрило, ветрило] 1 (Îvp; mpl) Pânză de corabie. 2 (Pgn; într-o poezie populară; îf vetrilă) Pânză. 3 (Înv; pex) Corabie (1). 4 (Îvp; îe) A trage ~la pe uscat A o duce greu (din cauza sărăciei). 5 (Reg) Umbrelă. 6 (Ent; Mol) Efemeridă2 (2). 7 (Trs; îf vetrilă) Fân împrăștiat pentru a se usca mai repede.
22. [MDA2] vetri vt(a) [At: MARIAN, O. II, 7 / V: vint~, vânt~ / Pzi: 3 ~rește / E: ucr вітрити] (Reg; d. animale) A adulmeca (1).
23. [MDA2] vetrilă sf vz vetrelă
24. [MDA2] vintere sf vz vintre
25. [MDA2] vintiră2 sf vz vintre
26. [MDA2] vintire sf vz vintre
27. [MDA2] vintră sf vz vintre
28. [MDA2] vintre sf [At: PARACLIS (1639), 269 / V: (îrg) vântră, ~ră, (înv) vân~, ventră, ven~, (reg) ~tere, ~tiră, ~tire / Pl: ~ / E: ml venter, -is] 1 (Îvp) Abdomen. 2 (Îvp; prc) Partea inferioară (și laterală) a abdomenului Si: (îrg) vintricel1 (2). 3 (Îvp) Pântecele femeii (considerat locul unde se concepe fătul). 4 (Îvp) Organele genitale ale femeii sau ale bărbatului. 5 (Îvp; lpl) Organele interne aflate în cavitatea abdominală. 6 (Îvp; lpl; prc) Intestine. 7 (Reg; pex; îf vântră) Partea din interior a unui lucru, a unui loc etc. 8 (Îvp) Diaree (1). 9 (Îvp) Dizenterie. 10 (Reg) Partea din spatele genunchiului.
29. [MDA2] vintreală sf vz vetrelă
30. [MDA2] vintrelă sf vz vetrelă
31. [MDA2] vintri v vz vetri
32. [MDA2] vintrilă sf vz vetrelă
33. [MDA2] vitrilă sf vz vetrelă
34. [DEXI] vetrelă s.f. (mar.; înv., pop.) Pînză (de corabie). ♦ Ext. Corabie. • acc. și vetrelă. pl. -e. și vetrilă, vintreá, vintrelă, vîntrea, vîntrelă s.f. /<slav. вѣтрнло; cf. și vînt.
35. [DEXI] vetrilă s.f. v. vetrelă.
36. [DEXI] vintere s.f., s.n. v. vintre.
37. [DEXI] vintră s.f. v. vintre.
38. [DEXI] vintre s.f. (pop.) 1 Pîntece, abdomen, burtă. 2 (la pl.) Organele interne; măruntaie. 3 Dizenterie; diaree. • pl. -e. și (înv., reg.) vintră s.f., vintere s.f., s.n. /lat. ventrem.
39. [DEXI] vintrelă s.f. v. vetrelă.
40. [DEXI] vîntrea s.f. v. vetrelă.
41. [DEXI] vîntrelă s.f. v. vetrelă.
42. [DEX '98] VETRELĂ, vetrele, s. f. (Înv.) Pânză (de corabie): p. ext. corabie. [Var.: vetrilă s. f.] – Din sl. vĕtrilo.
43. [DLRLC] VETRELĂ, vetrele, s. f. (Învechit) Pînză de corabie; p. ext. corabie. Trage neîncetat Vetrela pe uscat. PANN, P. V. I 132. ♦ (Popular, în forma vetrilă) Pînză. Vetrilă să-ți faci Ca să te-nvălești ’N luna lui cuptor, Cînd ești călător. TEODORESCU, P. P. 64. – Variantă: vetrilă s. f.
44. [DLRLC] VETRI, vetresc, vb. IV. Tranz. (Regional, despre păsări și animale; și în forma vintri) A adulmeca, a simți de departe. [Potîrnichea] cum vintrește apropierea vreunui vînător, îndată apucă la fugă. MARIAN, O. II 219. – Varianta: vintri vb. IV.
45. [DLRLC] VINTRE vintre, s. f. (Popular) 1. Pîntece (mai ales partea moale, de jos, și părțile laterale din dreptul șoldurilor); abdomen, burtă, foale. Un țap negru, lucios, cu pete galbene pe la vintre. STANCU, D. 97. Starostele își ținea vintrea cu palmele, ca să poată hohoti mai în voie. SADOVEANU, D. P. 159. Cu pîntecele strînse, îngust la vintre. ODOBESCU, S. III 65. 2. (La pl.) Măruntaie. [Prometeu] puse vintrele și carnea și le înveli în pielea boului. ODOBESCU, S. III 266. 3. Dizenterie, diaree. Copii i-a trebuit, mînca-i-ar anghina și vintrea! SADOVEANU, la TDRG. – Variantă: vîntră (GORJAN, H. IV 104) s. f.
46. [DLRLC] VINTRI vb. IV v. vetri.
47. [DLRLC] VÎNTRĂ s. f. v. vintre.
48. [DLRLC] VÎNTREA, vîntrele, s. f. (Mai ales la pl.) Pînză de corabie; vetrelă. Din insule bogate, sfîșiind apa, mese O luntre cu vîntrele ce spînzură sumese. EMINESCU, O. IV 306. Ce viață grea duc marinarii!.. suind și coborînd pe scări de gheață... ca să strîngă și să dezvălească vîntre Cele pe tot minutul. GHICA, la CADE. (În forma vintrea) Luntrea cu-ale ei vinlrele spînzurate de catarg. EMINESCU, O. I 154. – Pl. și: vîntreli (ALECSANDRI, P. III 84). – Variantă: vintrea s. f.
49. [DLRM] VETRI, vetresc, vb. IV. Tranz. (Reg.; despre animale) A adulmeca. [Var.: vintri vb. IV] – Comp. germ. wittern.
50. [DLRM] VINTRI vb. IV. v. vetri.
51. [Șăineanu, ed. VI] vetrilă f. pânză de corabie. [Slav. VĬETRILO, văl (v. vântrelă)].
52. [Șăineanu, ed. VI] vintre f. vârșie. [V. vântrelă].
53. [Șăineanu, ed. VI] vintre f. pl. partea corpului între pântece și coapsă: durere de vintre, disenterie. [Lat. VENTREM].
54. [Scriban] ventre, V. vintre.
55. [Scriban] vétrilă și -elă f., pl. e (vsl. vĭetrilo, pînză de corabie, d. vĭetrŭ, vînt, suflare; bg. vĭetrilo, evantaliŭ. V. vîntrele). Vechĭ. Pînză de corabie. Azĭ. Bz. P. P. Umbrelă mare.
56. [Scriban] víntre și (vechĭ) véntre f. (lat. vĕnter, vĕntris, pîntece; it. pv. fr. cat. pg. ventre, sp. vientre. V. ventricul). Vechĭ. Pîntece. Azĭ. Rar. Partea de jos a pînteceluĭ (între stinghiĭ). Diareĭe, treapăd. – În L. V. și n., pl. tot așa (ca nume): vintrele nostru, vintrele mele. – Și vîntre (Barac). V. ie 2.
57. [Scriban] vîntre, V. vintre.
58. [Scriban] vîntréle f., pl. (d. vétrilă, pl. vetrile, supt infl. luĭ vînt și a cuvintelor de forma viorea-viorele). Vechĭ. Pînze de corabie, vele. – Sing. ar fi vîntrea, că dac’ar fi -eală, pl. ar fi -elĭ.
59. [DOOM 2] vintrea v. vântrea
60. [DOOM 3] !vântrea (înv.) s. f., g.-d. art. vântrelei; pl. vântrele
61. [DOOM 3] !vetrelă (înv.) (desp. ve-tre-) s. f., g.-d. art. vetrelei; pl. vetrele
62. [DOOM 3] vintre1 (măruntaie) (înv., pop.) s. f. pl.
63. [DOOM 3] vintre2 (pântece; dizenterie) (înv., pop.) s. f., g.-d. art. vintrei; pl. vintre
64. [DOOM 2] vântrea / vintrea (înv.) s. f., g.-d. art. vântrelei / vintrelei; pl. vântrele / vintrele, art. vântrelele / vintrelele
65. [DOOM 2] vetrelă/vetrilă (înv., pop.) (ve-tre-/ve-tri-) s. f., g.-d. art. vetrelei/vetrilei; pl. vetrele/vetrile
66. [DOOM 2] vetrilă v. vetrelă
67. [DOOM 2] vintre1 (pântece, dizenterie) (pop.) s. f., g.-d. art. vintrei; pl. vintre
68. [DOOM 2] vintre2 (măruntaie) (pop.) s. f. pl.
69. [DER] vetri (-resc, -it), vb. – A prinde vîntul. – Var. vîntri, vintri. Germ. wittern (Tiktin), var. prin contaminare cu vînt. În Bucov.
70. [DER] vetrilă (-le), s. f. – Velă. – Var. vetrelă, vintrilă, vintrele. Sl. vĕtrilo (Cihac, II, 454; Conev 45). Ultimele var. nu sînt clare, probabil contaminate cu vînt, cf. vetri.
71. [DER] vintre s. f. – 1. Burtă, stomac. – 2. Diaree. Lat. ventrem (Pușcariu 1899; REW 9205), cf. vegl. viantro, it., prov., fr., cat., port. ventre, sp. vientre. Puțin folosit în literatură, deși are circulație aproape generală în limba populară (ALR, I, 43). – Der. vintriș, adj. (oblic); suvintri, vb. (a tunde lîna oilor de pe burtă); ventrilică, s. f. (ventricea, Veronica officinalis, V. Tournefortii), cf. vrătilică.
72. [DRAM 2021] vetrí, vetresc, v.i. (reg.) 1. A veghea: „Câinele vetrea sara la oi” (Papahagi, 1925). 2. A adulmeca. 3. A spiona. – Din germ. wittern „a adulmeca” (Tiktin, după DER; DLRM); din ucr. vitriti (MDA).
73. [DRAM 2021] víntre, s.f. Pântece, abdomen, burtă: „I s-o năpustit boala în vintre” (Papahagi, 1925). – Lat. venter, -ris „pântece, intestin, stomac” (Pușcariu, după DER; DEX, MDA).
74. [DRAM 2015] vetri, vetresc, vb. intranz. – (reg.) 1. „A veghea, a sâmțî; câinele vetrea sara la oi” (Papahagi, 1925). 2. A adulmeca. – Din germ. wittern „a adulmeca” (Tiktin, cf. DER; DLRM); din ucr. vitriti (MDA).
75. [DRAM 2015] vintre, s.f. – Pântece, abdomen, burtă: „I s-o năpustit boala în vintre” (Papahagi, 1925; Șieu). – Lat. venter, -ris „pântece, intestin, stomac” (Șăineanu, Scriban; Pușcariu, cf. DER; DEX, MDA).
76. [DRAM] vetri, vetresc, vb. intranz. – 1. A veghea, a sâmțî; câinele vetrea sara la oi (Papahagi 1925). 2. A adulmeca. – Din germ. wittern „a adulmeca” (Tiktin cf. DER).
77. [DRAM] vintre, s.f. – Pântece, abdomen, burtă: „I s-o năpustit boala în vintre” (Papahagi 1925; Șieu). – Lat. venter, -ris „pântece, stomac”.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL