Definiție și ce înseamnă vinghercă

1. [DEX '09] VENGHERCĂ, vengherci, s. f. (Înv. și reg.) Haină scurtă de postav îmblănită (împodobită cu șireturi sau cu brandenburguri). [Var.: vinghercă s. f.] – Din rus. vengherka.

2. [MDA2] venghercă sf [At: GHICA, S. 150 / V: vin~ / Pl: ~rci, ~rce / E: rs венгерка] (Îrg) 1 Haină scurtă de postav, îmblănită (și împodobită cu șireturi1 sau cu brandenburguri, purtată de bărbați. 2 (Olt) Cojoc împodobit cu flori mari.

3. [DEXI] venghercă s.f. (înv., reg.) Haină scurtă de postav, îmblănită (împodobită cu șireturi sau cu brandenburguri). • pl. -ci, -ce. și vinghercă s.f. /<rus. венгерка.

4. [DEX '98] VENGHERCĂ, vengherci, s. f. (înv. și reg.) Haină scurtă de postav îmblănită (împodobită cu șireturi sau cu brandenburguri). [Var.: vinghercă s. f.] – Din rus. vengherka.

5. [DLRLC] VENGHERCĂ, vengherci, s. f. Haină scurtă de postav, îmblănită și împodobită cu șireturi sau cu brandenburguri. Dincolo de vengherca lui cu totul scurtă, cămașa de bumbăcel, albă, scurtă și ea, îl înconjura cu crețurile ce-i scăpau din brîul de piele țintuit în alămuri. MACEDONSKI, O. III 128. Mie mi-a căzut parte la braț un tînăr... muchelef la haine: venghercă de postav negru cu brandeburguri și cu chiostecuri. GHICA, S. 150. – Variantă: vinghercă (CARAGIALE, M. 71) s. f.

6. [Șăineanu, ed. VI] venghercă f. Mold. un fel de ghebă mai puțin largă ce flăcăii deleni o poartă mai mult la zile de sărbătoare: o venghercă de postav negru. [Pol. WENGHIERKA, unguroaică și ghebă ungurească: cf. polcă, polcuță].

7. [Scriban] venghércă și vinghércă f., pl. e și ĭ (pol. wengierka, rus. véngerka, Unguroaĭcă, adamască. V. vengher). Est. Tunică blănită (cum poartă preuțiĭ), hăĭnuță bărbătească scurtă care se poartă la munte la zile maĭ deosebite. (Odinioară o purtaŭ boĭeriĭ tinerĭ). Hăĭnuță, lencuță, zambulică. – Dim. -cúță, pl. e.

8. [DEX '09] VINGHERCĂ s. f. v. venghercă.

9. [MDA2] vinghercă sf vz venghercă

10. [DEXI] vinghercă s.f. v. venghercă.

11. [Scriban] vinghércă, V. venghercă.

12. [DOOM 3] venghercă (înv., reg.) s. f., g.-d. art. venghercii; pl. vengherci

13. [DOOM 2] venghercă (înv., reg.) s. f., g.-d. art. venghercii; pl. vengherci

14. [DER] venghercă (-ci), s. f. – Haină scurtă îmblănită. Rus. vengerka, pol. węgierka „(mintean) unguresc” (Tiktin), cf. boanghen.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] VINDEREL, vinderei, s. m. (Ornit.; reg.) Vindereu. – Vinder[eu] + suf. -el. […]
1. [DEX '09] VINDEREU, vinderei, s. m. Numele a două specii de șoimi mici; vinderei […]
1. [DEX '09] VINDIAC, vindiacuri, s. n. Haină scurtă special confecționată pentru a apăra de […]
1. [DEX '09] VINDICATIV, -Ă, vindicativi, -e, adj. (Livr.) Răzbunător. – Din fr. vindicatif. 2. […]
1. [DEX '09] VINDICTĂ, vindicte, s. f. (Livr.) Urmărire, pedepsire, răzbunare a unei crime. – […]
1. [MDA2] vindigălui v [At: KLEIN, D. 169 / Pzi: ~iesc / E: vindig + […]
1. [DEX '09] VINDEREU, vinderei, s. m. Numele a două specii de șoimi mici; vinderei […]
1. [MDA2] vindobonian, ~ă [At: LTR2 / P: ~ni-an / Pl: ~ieni, ~e / E: […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro