1. [DEX '09] VIKING, vikingi, s. m. Nume dat populațiilor germanice de războinici, navigatori și negustori din țările scandinave care au întreprins, între sec. VII și X, numeroase expediții maritime în Europa și în America de Nord. – Din fr. viking.
2. [MDA2] viking sm [At: IORGA, P. A. II, 21 / S și: wi~ / A și: ~king / Pl: ~ngi / E: fr vikings ger Wiking] 1 (Lpl) Populații germanice de războinici, de navigatori și de negustori din țările scandinave, care au întreprins între sec. VIII și XI numeroase expediții (maritime) în Europa și în America de Nord. 2 Persoană care aparține populațiilor de vikingi (1).
3. [DEXI] viking s.m. (la pl.) Nume dat populațiilor scandinave germanice de războinici, navigatori și negustori care au întreprins, între sec. 7 și 10, numeroase expediții în Europa și în America de Nord; (și la sg.) persoană care aparținea acestor populații. • pl. -gi. /<fr. viking, germ. Wiking.
4. [DEX '98] VIKING, vikingi, s. m. Nume dat războinicilor, navigatorilor și negustorilor scandinavi care au întreprins, între secolele VII și X, numeroase expediții în Europa și în America de Nord. – Din fr. viking.
5. [DN] VIKING s.n. (Ist.) Nume dat războinicilor, navigatorilor și negustorilor scandinavi din evul mediu. [< fr. viking].
6. [MDN '00] VIKING s. m. războinic, navigator și negustor scandinav din evul mediu; normand. (< fr. vikings)
7. [DOOM 3] viking s. m., pl. vikingi
8. [DOOM 2] viking s. m., pl. vikingi
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL