Definiție și ce înseamnă viezurină

1. [DEX '09] VIEZURINĂ, viezurine, s. f. (Reg.) Vizuină. – Viezure + suf. -ină.

2. [MDA2] viezurină sf vz vizuină

3. [DEXI] viezurină s.f. v. vizuină.

4. [DEX '09] VIZUINĂ, vizuini, s. f. 1. Adăpost al unor animale sălbatice; vizunie. ♦ Fig. Ascunzătoare. 2. Fig. Cocioabă, bordei. [Pl. și: vizuine] – Cf. viezure.

5. [MDA2] bizune[1] sf vz vizuină

6. [MDA2] bizunie sf vz vizuină

7. [MDA2] ghizuină[1] sf vz vizuină

8. [MDA2] jezurină[1] sf vz vizuină

9. [MDA2] vezuină sf vz vizuină

10. [MDA2] vezunie sf vz vizuină

11. [MDA2] vezurină sf vz vizuină

12. [MDA2] viezuime sf vz vizuină

13. [MDA2] viezuină sf vz vizuină

14. [MDA2] viezunie sf vz vizuină

15. [MDA2] viezurimă sf vz vizuină

16. [MDA2] vijunie sf vz vizuină

17. [MDA2] viziună sf vz vizuină

18. [MDA2] viziune2 sf vz vizuină

19. [MDA2] vizonie sf vz vizuină

20. [MDA2] vizuină sf [At: TETRAEV. (1574), 212 / V: (îrg) vezunie, viez~, viezunie, vijunie, ~zonie (A: nct), ~zunie (Pl și: vizunie), (reg) bizunie (A și: bizunie), iezuină, iezunie,[1] vez~, vezurină, viezuime, viezurimă, viezuri~, ~ziună, ~ziune, ~ne, ~uri~ / E: viezure] 1 Loc de adăpost pe care și-l sapă în pământ unele animale sălbatice Si: bârlog (2), (rar) năzuină. 2 (Îrg; pex) Peșteră (care poate fi folosită drept adăpost). 3 (Fig) Ascunzătoare (5). 4 (Fig) Refugiu. 5 (Pan) Adăpost (1). 6 (Pan) Cocioabă (1). 7 (Pan) Locuință.

21. [MDA2] vizuine sf vz vizuină

22. [MDA2] vizunie sf vz vizuină

23. [MDA2] vizurină sf vz vizuină

24. [DEXI] vizuină s.f. 1 (Loc de) adăpost pe care și-l sapă în pămînt sau și-l amenajează unele animale sălbatice; bîrlog. Te încredințez că mi-ar plăcea să străbat... vizuinile de prin munți, în presupusa dibuire a urșilor (ODOB.). 2 Fig. Ascunzătoare; refugiu. Vizuina neînduplecatului voevod era așezată pe niște colți de stîncă (CAR.). 3 Fig. (fam.) Colibă, bordei; cocioabă. Vizunia nu avea... fereastră, ci numai o răsuflătoare pentru aerisire (CĂL.). • pl. -i, -e. (pop.) vizunie, viezurină s.f. /cf. viezure.

25. [DEXI] vizunie s.f. v. vizuină.

26. [DEX '98] VIZUINĂ, vizuine, s. f. 1. Loc de adăpost pe care și-l sapă în pământ sau și-l amenajează unele animale sălbatice; vizunie. ♦ Fig. Ascunzătoare. 2. Fig. Cocioabă, bordei. – Cf. viezure.

27. [DLRLC] VIZUINĂ, vizuini, s. f. (Și în forma vizunie) 1. Bîrlog pe care și-l sapă animalele în pămînt sau și-l fac într-o scorbură, pentru a le servi de adăpost. Sub o rădăcină... de porumb, la temelia moviliței, era gura vizuinii de șobolani. DUMITRIU, N. 275. Trebuie numai să mormăiască și să intre într-o vizunie și-i adevărat bursuc. SADOVEANU, O. II 356. Ca o fiară rănită de moarte, retrasă în vizuină, sta închisă în camera ei. BART, E. 241. 2. Cocioabă, bojdeucă sau orice adăpost primitiv pentru oameni. Sarbezii și zdrențeroșii negustori de vechituri etalau în deschizătura vizuniilor lor resturi despărecheate și oribile. SADOVEANU, O. VIII 155. Vizuina neînduplecatului voievod era așezată pe niște colți de stîncă. CARAGIALE, O. III 91. – Variantă: vizunie s. f.

28. [DLRLC] VIZUNIE s. f. v. vizuină.

29. [Șăineanu, ed. VI] vizuină f. 1. gaură făcută de viezure; 2. culcuș de fiare. [V. vizunie].

30. [Scriban] ghizuníe, V. vizuină.

31. [Scriban] vĭezuínă, V. vizuină.

32. [Scriban] vizuínă, în Ban. vizurínă, în Olt. Trans. vĭezuínă (Cor. și NPl. Ceaur, 20 și 57), în Mold. vizuníe, în nord. și bizuníe, în Munt. și ghizuníe f. (d. viezure, ca fr. tanière, din taisniere, *taxonaria, d. lat. taxus, vĭezure, orĭ ca vsl. bg ĭazvina, d. ĭazvŭ, vĭezure). Ascunzătoarea pe care șĭ-o face o feară în pămînt. Fig. Casă mică și proastă, bordeĭ: ce vizuină! V. chițumie, cicĭoabă, bîrlog, crov.

33. [DOOM 3] viezurină (reg.) (desp. vie-) s. f., g.-d. art. viezurinei; pl. viezurine

34. [DOOM 2] viezurină (reg.) (vie-) s. f., g.-d. art. viezurinei; pl. viezurine

35. [DOOM 3] vizuină s. f., g.-d. art. vizuinii; pl. vizuini

36. [DOOM 2] vizuină s. f., g.-d. art. vizuinii; pl. vizuini

37. [MDO] vizuină

38. [IVO-III] vizuină, -ni.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] VIERMUIRE, viermuiri, s. f. Faptul de a viermui; viermuială. – V. viermui. […]
1. [DEX '09] VIERMULEȚ, viermuleți, s. m. Viermușor. – Vierme + suf. -uleț. 2. [MDA2] […]
1. [DEX '09] VIERMUȘ, viermuși, s. m. (Rar) Viermușor. – Vierme + suf. -uș. 2. […]
1. [DEX '09] VIERMUȘOR, viermușori, s. m. Diminutiv al lui vierme; viermișor, viermuleț, viermuș. – […]
1. [MDA2] viermuț sm [At: (a. 1821) IORGA, S. D. XVII, 78 / V: (înv) […]
1. [DEX '09] VIERMĂNAR, viermănari, s. m. Insectă de forma unei muște, cu capul de […]
1. [DEX '09] VIERMĂRAIE s. f. Viermărie. – Vierme + suf. -ăraie. 2. [MDA2] viermăraie […]
1. [DEX '09] VIERMĂRIE, viermării, s. f. Mulțime de viermi; forfoteală de viermi; viermăraie, viermăt, […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro