Definiție și ce înseamnă viermuială

1. [DEX '09] VIERMUIALĂ, viermuieli, s. f. Viermuire. [Pr.: -mu-ia-] – Viermui + suf. -eală.

2. [MDA2] viermuială sf [At: DDRF / Pl: ~ieli / E: viermui + -eală] 1 (Rar) Forfoteală de viermi (1) Si: (rar) viermuire (1). 2 Mișcare dezordonată și continuă a unui număr mare de ființe Si: viermăt (3), viermuire (2), (rar) mișuială, mișunare, viermar (3), viermărit (3).

3. [DEXI] viermuială s.f. Faptul de a viermui; viermuire. • pl. -ieli. /viermui + -eală.

4. [DLRLC] VIERMUIALĂ, viermuieli, s. f. Faptul de a viermui; forfoteală, mișcare neîntreruptă; viermăt. Văzuse viermuiala trupurilor închircite pe podelele ca de cocină. PAS, L. I 319. Două ceasuri după răsăritul soarelui, era o viermuială în Amara, de parcă satul ar fi pornit să-și mute locul ca o șatră cînd s-a isprăvit popasul. REBREANU, R. II 172.

5. [DOOM 3] viermuială (desp. vier-) s. f., g.-d. art. viermuielii; pl. viermuieli

6. [DOOM 2] viermuială (vier-) s. f., g.-d. art. viermuielii; pl. viermuieli

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] vierbă sf vz viarbă 2. [DLRLC] VIERBĂ, vierbe, s. f. (Regional) Grup de […]
1. [DEX '09] VIEREASĂ, vierese, s. f. Soția vierului1; îngrijitoare, paznică de vie [Pr.: vi-e-] […]
1. [DEX '09] VIER1, vieri, s. m. (Rar) Podgorean, viticultor. ♦ Îngrijitor, păzitor de vie. […]
1. [DEX '09] VIERIT s. n. (Rar) Ocupația vierului1; viticultură. [Pr.: vi-e-] – Vier1 + […]
1. [MDA2] vieriță sf [At: ASACHI, S. L. II, 301 / P: vi-e~ / Pl: […]
1. [DEX '09] VIERMAR, viermare, s. n. (Rar) Viermărie. – Vierme + suf. -ar. 2. […]
1. [DEX '09] VIERME, viermi, s. m. Nume dat unor animale nevertebrate, lipsite de picioare, […]
[Scriban] *ténie f. (lat. táenia, vgr. tainia). Med. Un lung verme intestinal numit și cordică, […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro