1. [Șăineanu, ed. VI] vieață f. 1. starea ființelor organizate cari cresc sau se conservă: vieața plantelor, vieața animalelor; 2. În special, vieața omului: a nu mai da semne de vieață; 3. timp scurs dela naștere până la moarte; 4. mod de a trăi, de a se conduce: a avea o vieață regulată; 5. ceea ce privește hrana, substanța: vieața costă scump în acest oraș; 6. profesiune: vieața religioasă; 7. biografie: viețile sfinților; 8. forță, energie, căldură: stil plin de vieață. [Lat *VIVITIA (din VIVUS, viu)].
2. [IVO-III] vieață, vieți.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL