1. [DEX '09] VEXA, vexez, vb. I. Tranz. A răni pe cineva în amorul său propriu; a jigni, a ofensa; p. ext. a contraria. – Din fr. vexer, lat. vexare.
2. [MDA2] vexa [At: PONTBRIANT, D. / V: (înv) vesa / E: fr vexer] 1 vt (Îdt) A nedreptăți. 2 vt (Îdt) A persecuta. 3 vt A răni pe cineva în amorul propriu Si: a jigni, a ofensa. 4 vt (Pex) A contraria (4). 5 vr (Fam) A se supăra (simțindu-se jignit).
3. [DEXI] vexa vb. I. 1 tr. A jigni, a ofensa. Pe Georgeta o vexase pur și simplu (CĂL.). ♦ Ext. A contraria. 2 refl. (fam.) A se supăra (simțindu-se jignit). • prez.ind. -ez. /<fr. vexer, lat. vexare.
4. [DEX '98] VEXA, vexez, vb. I. Tranz. (Livr.) A răni pe cineva în amorul său propriu; a jigni, a ofensa; p. ext. a contraria. – Din fr. vexer, lat. vexare.
5. [DLRLC] VEXA, vexez, vb. I. Tranz. A jigni, a ofensa; a contraria. O vexase pur și simplu. CĂLINESCU, E. O. II 20.
6. [DN] VEXA vb. I. tr. A contraria; a ofensa, a jigni. [< fr. vexer, cf. lat. vexare].
7. [MDN '00] VEXA vb. tr. a ofensa, a jigni. ◊ a contraria. (< fr. vexer, lat. vexare)
8. [Șăineanu, ed. VI] vexà v. a jigni, a supăra.
9. [MDA2] vesa v vz vexa
10. [Scriban] *vexéz v. tr. (lat. vexare, d. vehere, vectum, *vexum, a trage). Lovesc pin dispozițiunĭ rele: a vexa negoțu.
11. [DOOM 3] vexa (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. vexez, 3 vexează; conj. prez. 1 sg. să vexez, 3 să vexeze
12. [DOOM 2] vexa (a ~) vb., ind. prez. 3 vexează
13. [IVO-III] vexez, -xează 3.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL