1. [DEX '09] VETUST, -Ă, vetuști, -ste, adj. Care are un aspect învechit, arhaic sau demodat; uzat. – Din fr. vétuste, lat. vetustus.
2. [MDA2] vetust, ~ă a [At: LM / Pl: ~uști, ~e / E: lat vetustus, -a, -um, fr vétuste] (Liv) 1 Care este vechi (17), deteriorat de timp. 2 (Pex) Uzat. 3 Care nu (mai) este actual Si: depășit2 (5), demodat2, învechit, perimat. 4 Care denotă un aspect, o atitudine, o însușire etc. învechită.
3. [DEXI] vetust, -ă adj. 1 Care nu mai este actual; care are un aspect învechit, arhaic, perimat sau demodat; uzat. Vila avea o arhitectură vetustă. ♦ Care denotă, exprimă, sugerează un aspect, o atitudine etc. învechită. Avea ceva vetust și intim în același timp (PER.). 2 Care există de mult timp; care a fost făcut, care a apărut cu mult timp în urmă. • pl. -ști, -ste. / <fr. vétuste, lat. vĕtustus, -a, -um <vĕtus, -eris „vechi”.
4. [DEX '98] VETUST, -Ă, vetuști, -ste, adj. (Livr.) Care are un aspect învechit, arhaic sau demodat; uzat. – Din fr. vétuste, lat. vetustus.
5. [DLRLC] VETUST, -Ă, vetuști, -ste, adj. (Livresc) Care nu mai este actual; vechi, învechit, demodat, arhaic. Copiii se simțeau stînjeniți de portul vetust al părinților. C. PETRESCU, O. P. I 158.
6. [DN] VETUST, -Ă adj. (Liv.) Vechi, învechit, care nu mai este actual; uzat. [Cf. fr. vétuste, lat. vetustus].
7. [MDN '00] VETUST, -Ă adj. vechi; învechit, perimat, demodat. (< fr. vétuste, lat. vetustus)
8. [DOOM 3] vetust (livr.) adj. m., pl. vetuști; f. vetustă, pl. vetuste
9. [DOOM 2] vetust adj. m., pl. vetuști; f. vetustă, pl. vetuste
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL