1. [DEX '09] VETRIȘOARĂ, vetrișoare, s. f. Diminutiv al lui vatră; vetriță. – Vatră + suf. -ișoară.
2. [MDA2] vetrișoară sf [At: DL / Pl: ~re / E: vatră + -ișoară] 1-2 (Șhp) Vatră (1) (mică) Si: vetriță (1-2), (rar) vetrică (1-2). 3-6 (Hip) Vatră (26-29). 7 (Reg) Fâșie mică dintr-un lan, rămasă nesecerată.
3. [DEXI] vetrișoară s.f. Dim. al lui vatră; vetriță. • pl. -e. /vatră + -ișoară.
4. [DLRLC] VETRIȘOARĂ, vetrișoare, s. f. Diminutiv al lui vatră. 1. v. vatră (1). Eu fac patul să se culce, El ia pușca să mă-mpuște; Eu mă sui pe vetrișoară, El mă ia de cîrpușoară Și mă dă pe ușă-afară. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 462. 2. v. vatră (2). Ei bre!... da și cînd a vrea dumnezeu să ajungem la vetrișoarele noastre, să ne facem trei cruci mari și să sărutăm pragul ușii că doar am avut zile cîte buruiene. GANE, N. II 113. 3. v. vatră (4). La secerat, din loc în loc se lasă vetrișoare pentru făcut legători. I. CR. III 226.
5. [DOOM 3] vetrișoară (desp. ve-tri-) s. f., g.-d. art. vetrișoarei; pl. vetrișoare
6. [DOOM 2] vetrișoară (ve-tri-) s. f., g.-d. art. vetrișoarei; pl. vetrișoare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL