1. [DEX '09] VERZIȘOARĂ, verzișoare, s. f. 1. Diminutiv al lui varză. 2. (Iht.) Boiștean. – Varză + suf. -ișoară.
2. [MDA2] verzișoară sf [At: POLIZU / Pl: ~re / E: varză + -ișoară] 1-8 (Șhp) Varză (8, 9, 10, 12) (care nu a ajuns la maturitate) Si: vărzuță (1-8). 9-14 (Șhp) Căpățână (mică) de varză (8-10) Si: vărzuță (9-14). 15 (Mpl) Varză-de-Bruxelles (Brassica oleracea gemmifera). 16 (Mpl) Mugure comestibil al verzei-de-Bruxelles. 17-18 Plante erbacee cu frunzele cărnoase (care se acoperă unele pe altele ca foile unei căpățâni de varză), cu florile grupate, roșii sau roz, care cresc pe terenurile calcaroase și care sunt folosite în medicina populară (Sempervivum și Sedum).
3. [DEXI] verzișoară s.f. 1 (bot.) Dim. al lui varză. 2 (iht.) Boiștean (Phoxinus phoxinus). • pl. -e. /varză + -ișoară.
4. [DLRLC] VERZIȘOARĂ, verzișoare, s. f. 1. Diminutiv al lui varză. 2. (Iht.) Boiștean.
5. [DEX '09] VERZIȘOR, -OARĂ, verzișori, -oare, adj., s. m. 1. Adj. Diminutiv al lui verde. 2. S. m. Ostaș (cu uniformă de culoare verde) din vechea cavalerie românească. – Verde + suf. -ișor.
6. [MDA2] verdișor, ~oară a vz verzișor
7. [MDA2] verzișor, ~oară [At: BUDAI-DELEANU, Ț. 310 / V: (reg) ~rdi~ a / Pl: ~i, ~oare / E: verde + -ișor] 1-4 a (Șhp) (Cam) verde (1-2) Si: (reg) verzel (1-4). 5 smp Corp de trupă al cavaleriei (înființat de Matei Basarab), în vechea organizare a armatei române. 6 sm Cavalerist (cu uniformă de culoare verde) din trupa de verzișori (6). 7 smf (Iht; Mun) Boiștean (Phoxinus phoxinus). 8 sn (Mol; îf verdișor) Rachiu cu mentă (de culoare verde). 9 sf (Reg) Varietate de struguri cu boabele de culoare verde-deschis, din care se obține un vin de calitate superioară. 10 sn (Fam) Bancnotă de culoare verde, în special dolar american.
8. [DEXI] verdișor, -oară adj. v. verzișor.
9. [DEXI] verzișor, -oară adj., s.m. 1 adj. Dim. al lui verde. 2 s.m. Ostaș (cu uniformă de culoare verde) din vechea cavalerie românească. 3 s.m. (fam.) Dolar. • pl. -ori, -oare. și verdișor, -oară adj. /verde + -ișor.
10. [DLRLC] VERZIȘOR2, -OARĂ, verzișori, -oare, adj. Diminutiv al lui verde. Papuci verzișori, Pe la toc cu flori. TEODORESCU, P. P. 79. Să sădim un mîndru măr, Năltișor și verzișor. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 82.
11. [DOOM 3] verzișoară s. f., g.-d. art. verzișoarei; pl. verzișoare
12. [DOOM 2] verzișoară s. f., g.-d. art. verzișoarei; pl. verzișoare
13. [DOOM 3] verzișor1 adj. m., pl. verzișori; f. verzișoară, pl. verzișoare
14. [DOOM 2] verzișor1 adj. m., pl. verzișori; f. verzișoară, pl. verzișoare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL