1. [DEX '09] VENERAȚIE s. f. Respect profund, stimă deosebită, prețuire adânc respectuoasă pentru cineva sau ceva. [Var.: (înv.) venerațiune s. f.] – Din fr. vénération, lat. veneratio, -onis.
2. [MDA2] venerație sf [At: PETROVICI, P. XII/8 / V: (înv) ~iune / Pl: ~ii / E: fr vénération, lat veneratio, -onis] 1 Respect religios față de ceea ce este considerat sfânt Si: pietate, venerare (2). 2 Prețuire profund respectuoasă și afectuoasă Si: pietate, venerare (3).
3. [DEXI] venerație s.f. 1 Respect profund, stimă deosebită, prețuire adînc respectuoasă pentru cineva sau ceva. 2 (relig.) Respect, pietate față de lucrurile sfinte. • g.-d. -iei. și (înv.) venerațiune s.f. /<fr. vénération, lat. veneratĭo, -onis.
4. [DLRLC] VENERAȚIE s. f. Respect profund, stimă, cinstire deosebită. Faceți-vă o datorie a saluta cu venerație acele locuri. BOLLIAC, O. 224.
5. [DN] VENERAȚIE s.f. 1. Respect pios pentru ceea ce este considerat sacru. 2. Respect profund pentru o anumită persoană. [Gen. -iei, var. venerațiune s.f. / cf. fr. vénération, lat. veneratio].
6. [MDN '00] VENERAȚIE s. f. respect pios, adorare a ceea ce este considerat sacru. ◊ respect, stimă profundă. (< fr. vénération, lat. veneratio)
7. [DEX '09] VENERAȚIUNE s. f. v. venerație.
8. [MDA2] venerațiune sf vz venerație
9. [DEXI] venerațiune s.f. v. venerație.
10. [DEX '98] VENERAȚIUNE, s. f. v. venerație.
11. [DN] VENERAȚIUNE s.f. v. venerație.
12. [Șăineanu, ed. VI] venerați(un)e f. respect religios.
13. [Scriban] *venerațiúne f. (lat. venerátio, -ónis). Respect religios părinților, unuĭ bătrîn impunător, unuĭ învățat. – Și -áție.
14. [DOOM 3] venerație (desp. -ți-e) s. f., art. venerația (desp. -ți-a), g.-d. venerații, art. venerației
15. [DOOM 2] venerație (-ți-e) s. f., art. venerația (-ți-a), g.-d. venerații, art. venerației
16. [MDO] venerație
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL