Definiție și ce înseamnă vegetare

1. [DEX '09] VEGETARE, vegetări, s. f. Faptul de a vegeta. – V. vegeta.

2. [MDA2] vegetare sf [At: POLIZU / Pl: ~tări / E: vegeta] 1 (Rar) Vegetație (1). 2 Mod de a trăi fără a realiza ceva (important) Si: (îdt) vegetație (7). 3 Viață inactivă Si: (îdt) vegetație (8). 4 Existență mediocră, obscură, fără perspective Si: (îdt) vegetație (9).

3. [DEXI] vegetare s.f. 1 Vegetație. 2 Fig. Mod de a trăi fară a realiza ceva; existență mediocră, obscură, fără perspective. • pl. -ări. /v. vegeta.

4. [DLRLC] VEGETARE, vegetări, s. f. Faptul de a vegeta; stagnare. V. lîncezire.

5. [DN] VEGETARE s.f. Faptul de a vegeta. [< vegeta].

6. [DEX '09] VEGETA, vegetez, vb. I. Intranz. 1. (Despre plante) A trăi, a crește, a se dezvolta. 2. Fig. (Despre oameni) A trăi fără a realiza nimic, a duce o viață obscură, lipsită de activitate. – Din fr. végéter, lat. vegetare.

7. [MDA2] vegeta vi [At: HELIADE, O. I. 365 / Pzi: ~tez,3 (înv) vegetă / E: fr végéter, lat vegetare, it vegetare] 1 (D. plante) A se dezvolta (4). 2 (D. oameni) A trăi fără a realiza ceva (important). 3 A avea o viață inactivă. 4 A duce o existență mediocră, obscură, fără perspective. 7 (Sst; sens etimologic, d. oameni) A avea funcții biologice asemănătoare cu acelea ale plantelor.

8. [DEXI] vegeta vb.I. intr. 1 (despre plante) A trăi, a crește, a se dezvolta. 2 Fig. (despre oameni) A duce o viață obscură, lipsită de activitate, de perspective; a trăi fară a realiza nimic, fară a avea o activitate dinamică. La adînci bătrînețe vegetează într-un ungher (CAR.). ◊ Ext. Bizanțul a vegetat timp îndelungat sub stăpînirea turcească (HEL.). ◊ Fig. Unele cuvinte au ieșit din circulație, după ce au vegetat cîtva timp (PER.) • prez.ind -ez. /<fr. végéter, it. vegetare lat. vegetare.

9. [DLRLC] VEGETA, vegetez, vb. I. Intranz. 1. (Despre plante) A trăi, a crește, a se dezvolta. În iunie și iulie soarele copleșitor calcinează iarba. Vînturi puternice usucă plantațiile; rediurile abia vegetează. SADOVEANU, E. 94. 2. (Despre persoane) A trăi fără a realiza nimic; a duce o viață obscură, lipsită de perspective. V. lîncezi. Mulțimea nu poate trăi fără conducători sau ajunge să vegeteze într-o viață animalică. REBREANU, R. I 82. Locotenentul Klaps... era așa de leneș, că toată ziua vegeta dormind. BART, E. 199.

10. [DN] VEGETA vb. I. intr. 1. (Despre plante) A trăi, a crește. 2. (Fig.; despre oameni) A trăi fără a realiza nimic, fără a avea o activitate dinamică. [< fr. végéter, cf. lat. vegetare].

11. [MDN '00] VEGETA vb. intr. 1. (despre plante) a trăi, a crește. 2. (fig.; despre oameni) a trăi fără a realiza nimic, fără a avea o activitate dinamică. (< fr. végéter, lat. vegetare)

12. [Șăineanu, ed. VI] vegetà v. 1. a se nutri și crește (vorbind de vegetale); 2. fig. a trăi în inacțiune sau într’o stare mizeră.

13. [Scriban] *vegetéz v. intr. (lat. végeto, -áre, a vivifica d. végetus, viguros, derivat d. vegére, a fi vioĭ; fr. végéter). Cresc, mă dezvolt (vorbind de plante). Fig. Trăĭesc nemișcat, obscur, retras, uĭtat orĭ în mizerie: a vegeta într’o bĭată slujbă. V. lîncezesc, puchinesc, huzuresc.

14. [DOOM 3] vegetare s. f., g.-d. art. vegetării; pl. vegetări

15. [DOOM 2] vegetare s. f., g.-d. art. vegetării; pl. vegetări

16. [DOOM 3] vegeta (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. vegetez, 3 vegetează; conj. prez. 1 sg. să vegetez, 3 să vegeteze

17. [DOOM 2] vegeta (a ~) vb., ind. prez. 3 vegetează

18. [DFL] Dietes vegeta (L.) N. E. Br. (syn. D. irioides Sw.; Moraea iridioides L.). Specie ce înflorește iul.-aug. Flori albe (cca 5 cm diametru) cu pete galbene sau maronii pe petalele exterioare, pe un peduncul înalt de cca 55 cm, cu multe frunze mici.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] stereoautograf sn [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~e / E: ns […]
1. [MDA2] stereoautografie sf [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~ii / E: fr […]
1. [DEX '09] STEREOBAT, stereobate, s. n. Masiv de zidărie, de obicei reprofilat sau în […]
1. [MDA2] stereocameră sf [At: LTR2 / Pl: ~re / E: stereo2- + cameră] Cameră […]
1. [MDN '00] STEREOCARDIOGRAFIE s. f. vectocardiografie tridimensională. (< fr. stéréocardiographie) 2. [DETS] STEREO- „solid, […]
[MDN '00] STEREOCARDIOGRAMĂ s. f. imagine prin stereocardiografie. (< fr. stéréocardiogramme) Sursă: DEX online sub […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAF, stereocartografe, s. n. Aparat folosit pentru obținerea automată a planului topografic […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAFIE s. f. Procedeu de întocmire a hărților cu ajutorul stereogramelor. [Pr.: […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro