1. [DEX '09] VASILCĂ, vasilci, s. f. Cap de porc împodobit cu flori și cu panglici, purtat pe o tavă de către flăcăii care colindă în ajunul Anului Nou; p. ext. numele colindului care se cântă cu acest prilej. – Cf. n. pr. Vasile.
2. [MDA2] silcă3 [1] sf vz vasilcă
3. [MDA2] vasilcă sf [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~lci, (înv) ~lce / E: Vasilca] 1 (Mai ales art.) Obicei practicat cu prilejul sărbătorilor de iarnă, mai ales în ajunul sau în ziua Anului Nou, de colindători, de obicei de țigani, care umblă pe la case cu o căpățână de porc (sau cu o păpușă) purtată pe o tavă și împodobită cu panglici, cu mărgele, cu flori etc. 2 (Mai ales art.) Căpățână de porc (sau păpușă) purtată pe o tavă și împodobită cu panglici, cu mărgele, cu flori etc. cu care se colindă în ajunul sau în ziua Anului Nou. 3 (Pex; mai ales art.) Colindă pe care o cântă practicanții obiceiului „vasilca” (1). 4 (Reg; art.) Numele unui dans popular nedefinit mai îndeaproape. 5 (Reg; art.) Melodie după care se execută vasilca (4).
4. [DEXI] vasilcă s.f. 1 (mai ales art.) Obicei practicat cu prilejul sărbătorilor de iarnă, în special în ajunul sau în ziua Anului Nou, de colindători, de obicei țigani, care umblă pe la case cu o căpățînă de porc (sau cu o păpușă) purtată pe o tavă și împodobită cu panglici, cu mărgele, cu flori etc. ♦ Căpățînă de porc (sau păpușa) folosită cu această ocazie. ♦ Ext. Colindă care se cîntă cu această ocazie. 2 (reg.; art.) Numele unui dans popular. ♦ Melodie după care se execută acest dans. • pl. -ci. și silcă s.f. /de la nm. pr. Vasilca, [Sfîntul] Vasile.
5. [DEX '98] VASILCĂ, vasilci, s. f. Cap de porc împodobit cu flori și cu panglici, purtat pe o tavă de către flăcăii care colindă în ajunul Anului Nou; p. ext. numele colindului care se cântă cu acest prilej. – Cf. Vasile (n. pr.).
6. [DLRLC] VASILCĂ, vasilci, s. f. Cap de porc împodobit cu flori și cu panglici, pe care-l poartă flăcăii pe o tavă, în ajunul anului nou, colindînd din casă în casă și urînd. În seara ajunului anului nou, spre sfîntul Vasile, lăutarii țigani umblă din casă-n casă cu vasilca. MAT. FOLK. 529.
7. [Șăineanu, ed. VI] vasilcă f. căpățână de porc, împodobită cu panglici, flori și verdețuri, cu care țiganii colindă la St. Vasile; fig. împodobită ca o vasilcă, într’un mod ridicul. [Scurtat din Vasilică, nume frecvent de țigan].
8. [Scriban] vasílcă f., pl. ĭ (din Vasilica, Vasilichia, un nume de femeĭe). Munt. Un cap de porc înzorzonat cu care flăcăiĭ colindă la Sfîntu Vasile. Fig. Ca o vasilcă, plin de zorzoane ridicule. V. brezaĭe.
9. [DOOM 3] vasilcă s. f., g.-d. art. vasilcii; pl. vasilci
10. [DOOM 2] vasilcă s. f., g.-d. art. vasilcii; pl. vasilci
11. [DTM] vasilca, ritual folcloric agrar în care o păpușă îmbrăcată în mireasă (Oltenia) sau un cap de porc, împodobit cu cercei, mărgele, panglici colorate (în Muntenia și parțial în Oltenia) sau purtate de lăutari* prin sat, și care cântă o colindă* specială. Textul are un caracter agrar sau narează povestea judecății lui „Siva” sau alte teme profane, încheindu-se cu urări tradiționale. Obiceiul este pe cale de dispariție. Melodiile pot fi grupate în două tipuri: a. asemănătoare cu colinda, din punct de vedere ritmic și melodic, b. melodii cu formă mai dezvoltată, în formă ternară* sau pătrată, ritm regulat, cu preferință pentru modul (I, 5) mixolidic și ionic (mai rar hexacordii lidice sau eolice).
12. [Onomastic] Vasilc/a, -ă, -ău v. Vasilie VI 1, 3.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL