1. [DEX '09] VÂNTOS, -OASĂ, vântoși, -oase, adj., s. f. 1. Adj. Cu vânt, bătut de vânt. 2. S. f. Vânt mare (cu vârtejuri); vântoaie, furtună, vijelie. 3. S. f. pl. Iele. – Vânt + suf. -os.
2. [MDA2] vântos, ~oasă [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / Pl: ~oși, ~oase / E: ml ventosus, -a, -um] 1 a (D. starea atmosferei, d. climă sau d. anotimpuri) Cu vânturi (1) frecvente Si: (îrg) vânturos (1), (îvr) vânturatic (1). 2 a Bântuit de vânturi (1). 3 a (Reg; d. oameni) Pocit2 de iele Si: vânturos (3). 4 a (Înv; fig) Nestatornic. 5 a (Fig; înv) Ușuratic. 6 a (Sst; sens etimologic) Îngâmfat. 7 a (Sst; sens etimologic) Fanfaron (2). 8 a (Med; înv) Flatulent. 9 sf, (reg) sn Vânt puternic (cu vârtejuri) Si: (pop) vântoaică, (reg) vântăraie, vântoaie, vântoșele (1). 10 sf (Reg; îe) Ce ~oase te aduce? Întrebare adresată cuiva care a venit pe neașteptate. 11 sfp (Mtp) Divinități feminine ale vântului, care stârnesc furtunile și vârtejurile de vânt Si: iele, (reg) vântoșele (2), vânturițe, vânturoase (9). 12 sfp (Trs) Primele nouă sau douăsprezece zile ale lunii martie, în care vremea este adesea foarte schimbătoare Si: zilele babei. 13 (Mtp; Mar; îs) Sărbătorile ~oasălor Sărbătoare consacrată vântoaselor (11), în cele 9 joi de după Paști, care trebuie respectată prin repaus, recluziune și discreție.
3. [Șăineanu, ed. VI] vântos a. repede ca vântul: cu aripi vântoase EM. [Lat. VENTOSUS].
4. [DEXI] vîntos, -oasă adj., s.f. 1 adj. (despre starea atmosferică, despre climă sau despre anotimpuri) Cu vînt, bătut de vînt. Înmormîntarea n-avusese loc decît în după-amiaza de miercuri, pe o ploaie rece de primăvară vîntoasă (VIN.). 2 s.f. Vînt puternic (cu vîrtejuri); (pop.) vîntoaie. Da, încuviință bătrînul, ne dă de știre că vîntoasa a trecut munții și lumea a intrat în rînduiala ei (SADOV.). 3 s.f. pl. (în credințele pop.) Iele. Se duseră cum se duce năluca cînd umblă vîntoasele și gonesc în miezul nopții pricolicii (SLAV.). • pl. -oși, -oase. /vînt + -os.
5. [DLRLC] VÎNTOS, -OASĂ, vîntoși, -oase, adj. Cu vînt, bătut de vînt. Striga din răsputeri chemînd ciclopii Ce-n peșteri împrejur și-aveau sălașul Pe culmi vîntoase. MURNU, O. 153. Într-o vreme cam vîntoasă... intrase într-o grădină. La TDRG. ♦ Fig. De vînt. Cu aripi vîntoase. urla... mama-pădurilor. EMINESCU, N. 7.
6. [Scriban] vîntós, -oásă adj. (lat. ventosus. V. ventuză). Plin de vînt: o zi vîntoasă. S. f. Est, nord. Vînt violent (cu vîrtejurĭ): se stîrnise niște vîntoase. Zînă de vînt. V. ĭudă.
7. [DOOM 3] vântos adj. m., pl. vântoși; f. vântoasă, pl. vântoase
8. [DOOM 2] vântos adj. m., pl. vântoși; f. vântoasă, pl. vântoase
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL