1. [DEX '09] VANDABILITATE s. f. însușirea de a se vinde (ușor). – Vandabil + suf. -itate. Cf. engl. vandability.
2. [MDA2] vandabilitate sfs [At: SCÂNTEIA, 1969 , nr. 8219 / E: vandabil + -itate] Însușirea de a se vinde (ușor).
3. [DEXI] vandabilitate s.f. Însușirea de a fi vandabil • /vandabil + itate; cf. engl. vendibility.
4. [DEX '98] VANDABILITATE s. f. Însușirea de a se vinde (ușor). – Vandabil + suf. -itate. Cf. engl. vandability.
5. [MDN '00] VANDABILITATE s. f. însușire de a fi vandabil. (< engl. vandability)
6. [DCR2] vandabilitate s. f. (com.) Însușirea de a se vinde ușor ◊ „O contradicție între vandabilitate și inovările în domeniul formei.” Sc. 1 III 64 p. 2. ◊ „Se pare însă că în ultimul timp gheața a fost spartă și că neîncrederea în «vandabilitatea» (frumos barbarism, nu-i așa?) culegerilor de epigrame a mai scăzut.” Luc. 24 III 79 p. 6 (din vandabil + -itate; cf. engl. vendability; DMM; DEX-S)
7. [DOOM 3] vandabilitate s. f., g.-d. art. vandabilității
8. [DOOM 2] vandabilitate s. f., g.-d. art. vandabilității
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL