1. [DEX '09] VALVÂRTEJ, (1) valvârtejuri, s. n., (2) adv. 1. S. n. Volbură, vâltoare, bulboană. ◊ Loc. adv. în valvârtej = în spirală, rotocol. ♦ Fig. învălmășeală, dezordine. 2. Adv. Vijelios, repede, în iureș. ♦ Fig. Cu înfrigurare, în mare agitație. ♦ Fig. în dezordine; claie peste grămadă; buluc. – Val1 + vârtej.
2. [MDA2] valvârtej [At: POLIZU / S și: val-vârtej / Pl: (1-2) ~uri / E: val1 + vârtej] 1 sn Vârtej de apă. 2 sn (Fig) Dezordine (1). 3 sn (Îe) A face (ceva) ~ A învălmăși. 4 sn (Îe) A se face (sau a sta) ~ A depune toate eforturile pentru a reuși într-o acțiune. 5 av (Mai ales pe lângă verbe de mișcare) Cu cea mai mare repeziciune Si: (reg) valvârciog. 6 av În mare agitație. 7 av Cu înfrigurare. 8 av În dezordine.
3. [DEX '98] VALVÂRTEJ, (1) valvârtejuri, s. n., (2) adv. 1. S. n. Volbură, vâltoare, bulboană. ◊ Loc. adv. În valvârtej = în spirală, rotocol. ♦ Fig. Învălmășeală, dezordine. 2.Adv. Vijelios, repede, în iureș. ♦ Fig. Cu înfrigurare, în mare agitație. ♦ În dezordine; claie peste grămadă; buluc. – Val1 + vârtej.
4. [DEXI] valvîrtej s.n., adv. 1 s.n. Volbură, vîltoare, bulboană. Atîtea curcubeie tremur în valvîrtejul ei de picuri (GOGA). ◊ Loc.adv. În valvîrtej = în învălmășeală, în dezordine; buluc. ◊ Expr. A face (ceva) valvîrtej = a învălmăși, a răsturna. 2 adv. (mai ales pe lîngă vb. de mișcare) Vijelios, repede, în iureș. Val-vîrtej aleargă norii (IOSIF). ♦ Fig. Cu înfrigurare, în mare agitație. Baba, simțind asta,... umbla val-vîrtej să-i găsească mireasă (CR.). 3 adv. Fig. În dezordine; claie peste grămadă; buluc. • scris și val-vîrtej. pl. -uri. /val1 + vîrtej.
5. [DLRLC] VALVÎRTEJ2, valvîrtejuri, s. n. 1. Volbură, viitoare. [Acceleratul] scuipă foc, înghite drum, Și-ntr-un valvîrtej de fum Taie-n lung pădurea toată. TOPÎRCEANU, B. 40. ◊ Loc. adv. În valvîrtej = în spirală, rotocol. Șalul de la brîu se desfășurate în valvîrtej de la-nceput. RUSSO, O. 148. 2. Fig. învălmășeală, dezordine. S-au folosit de valvîrtejul care se stîrnise înlăuntru și în curte și au fugit și alții. PAS, L. I 67. – Formă gramaticală: art. și (neobișnuit) valul-vîrtej (COȘBUC, AE. 127).
6. [DLRLC] VALVÎRTEJ1 adv. 1. Repede, vijelios, în iureș. Ca purtați de vijelie, Valvîrtej aleargă norii. IOSIF, P. 74. ♦ În mare agitație, cu înfrigurare. Am pus pe jandarmi să caute. Umblă și cumătru Neculai valvîrtej. SADOVEANU, P. S. 108. [Baba] umbla valvîrtej să-i găsească mireasă. CREANGĂ, O. A. 131. 2. În dezordine, în neorînduială, claie peste grămadă; buluc. Feluritele impresii îi năvăleau în cap valvîrtej și-i tirau gîndurile și mirarea ca într-un șuvoi năprasnic. VLAHUȚĂ, O. A. 96. Te fălești că înainte-ți răsturnat-ai valvîrtej Oștile leite-n zale de-mpărați și de viteji. EMINESCU, O. I 147. ◊ Expr. A face (ceva) valvîrtej = a răsturna, a răvăși, a da peste cap. Toate întocmirile... dependente de coroana Austriei erau făcute valvîrtej. ODOBESCU, S. III 522.
7. [Scriban] val-vîrtej n., pl. urĭ. Mare amestec și mișcare: valvîrteju uneĭ cataracte, uneĭ revoluțiunĭ. Adv. A face, a răsturna valvîrtej, a răsturna și a amesteca de tot.
8. [DOOM 3] !valvârtej1 adj. invar., adv. (plecare ~, a pleca ~)
9. [DOOM 3] valvârtej2 (vâltoare) (pop.) s. n., pl. valvârtejuri
10. [DOOM 2] valvârtej2 s. n., pl. valvârtejuri
11. [DOOM 2] valvârtej1 adv.
12. [MDO] valvîrtej
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL