1. [DEX '09] VÂJÂITOR, -OARE, vâjâitori, -oare, adj., s. f. 1. Adj. Care vâjâie. 2. S. f. Zbârnâitoare (la zmeul cu care se joacă copiii). [Pr.: -jâ-i-. – Var.: (reg.) vâjiitor, -oare adj.] – Vâjâi + suf. -tor.
2. [MDA2] vâjâitor, ~oare [At: POLIZU / V: (rar) ~iet~, ~jei~, ~jii~, vijei~ a, sf, (înv) ~jeitoriu a, (reg) ~jăietoare, ~jăitoare sf / Pl: ~i, ~oare / E: vâjâi + -tor] 1 a (D. vânt, copaci, ape etc.) Care produce un zgomot ascuțit și puternic Si: șuierător. 2 a (D. sânge) Care pulsează violent Si: zvâcnitor. 3 a (D. auz) Cuprins de o falsă senzație de zgomot Si: țiuitor. 4 sf (Reg) Zbârnâitoare. 5 sf (Reg) Zbârnâitoare pentru speriat păsările Si: (pop) pârâitoare, morișcă. 6 sf (Reg) Unealtă cu care se bate laptele închegat sau se amestecă zerul pus la fiert.
3. [DEX '98] VÂJÂITOR, -OARE, vâjâitori, -oare, adj., s. f. 1. Adj. Care vâjâie. 2. S. f. Zbârnâitoare (la zmeul cu care se joacă copiii). [Pr.: -jâ-i-. – Var.: (reg.) vâjiitor, -oare adj.] – Vâjâi + suf. -tor.
4. [DLRLC] VÎJEIETOARE s. f. v. vîjîietoare.
5. [DLRLC] VÎJÎIETOARE, vîjîietori, s. f. (Și în forma vîjeietoare) Zbîrnîitoare la zmeul cu care se joacă copiii. De-a lungul aleii, un grup de copii înalță un zmeu cu vîjeietoare. SAHIA, U.R.S.S. 188. – Variantă: vîjeietoare s. f.
6. [DLRM] VÎJEIETOARE s. f. v. vîjîitoare.
7. [DOOM 3] vâjâitoare (desp. -jâ-i-) s. f., g.-d. art. vâjâitorii; pl. vâjâitori
8. [DOOM 2] vâjâitoare (-jâ-i-) s. f., g.-d. art. vâjâitorii; pl. vâjâitori
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL