1. [DEX '09] VĂITĂTURĂ, văitături, s. f. Văitare. [Var.: văietătură s. f.] – Văita + suf. -ătură.
2. [MDA2] văitătură sf [At: CANTEMIR, I. I. I, 233 / V: ~iet~ / Pl: ~ri / E: văita + -ătură] 1-2 Văitare (1-2). 3 (Rar; pan) Văitare (5).
3. [DEXI] văitătură s.f. Văitare. • și văietătură s.f. /văita + -ătură.
4. [DLRLC] VĂITĂTURĂ, văitături, s. f. (Și în forma văietătură) Văitare, lamentare, tînguire. Printre văitături le ia gologanii. STANCU, D. 354. Văietătură unui părinte Din orice parte-ți iese nainte. VĂCĂRESCU, P. 481. – Variantă: văietătură s. f.
5. [DEX '09] VĂIETĂTURĂ s. f. v. văitătură.
6. [MDA2] văietătură sf vz văitătură
7. [DEXI] văietătură s.f. v. văitătură.
8. [Scriban] văĭetătúră f., pl. ĭ. Cant. Vaĭet.
9. [DOOM 3] văitătură (desp. văi-) s. f., g.-d. art. văităturii; pl. văitături
10. [DOOM 2] văitătură (văi-) s. f., g.-d. art. văităturii; pl. văitături
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL