1. [DEX '09] VĂIERA, vaier, vb. I. Refl. (Înv. și reg.) A se văita. [Pr.: vă-ie-] – Din vai (după șuiera, fluiera etc.).
2. [MDA2] văiera [At: DOSOFTEI, V. S. octombrie 50v/31 / V: ~ira, voi~ / Pzi: vaier, (reg) ~rez / E: vai1 (prin apropiere de șuiera, fluiera)] (Îrg) 1-2 vr A se văita (1-2). 3 vt A compătimi (1) pe cineva.
3. [DEXI] văiera vb. I. refl. (înv., reg.) A se văita. • prez.ind. vaier, -ez. /de la vai, după șuiera, fluiera etc.
4. [DEX '98] VĂIERA, vaier, vb. I. Refl. (Reg.) A se văita. [Pr.: vă-ie-] – Din vai (după șuiera, fluiera etc.).
5. [DLRLC] VĂIERA, vaier, vb. I. Refl. A se văita. Văzînd-o văierîndu-se în pat... au început a o întreba ce-i lipsește, ce o doare. SBIERA, P. 24. Și se văiera, Inima-i plîngea Și i se topea. MAT. FOLK. 1080. Și mă vaier brazilor, De bănatul fraților. TEODORESCU, P. P. 84.
6. [Șăineanu, ed. VI] văierà v. a se văieta: geme și se vaieră.
7. [MDA2] vaier1 sn [At: ALECSANDRI, P. III, 95 / Pl: ~e / E: pvb văiera] 1-2 Vaiet (1-2). 3 Suferință. 4 (Fig) Vaiet (6). 5 (Fig) Sunet tânguitor, prelung produs de clopote.
8. [MDA2] vaier2 sm [At: FD I, 158 / Pl: ~i / E: mg vájár] (Trs) 1 Miner1. 2 Șef2 de echipă în mină1.
9. [MDA2] vaiet sn [At: VARLAAM, C. 284 / V: (reg) vait (Pl: ~uri), văi~ / Pl: ~e / E: pvb văita] 1 Geamăt al omului prin care se exprimă durerea, suferința, jalea etc. Si: vaier1 (1), (Mol) vaicăr (1), (Ban) vaietec (1). 2 Succesiune de cuvinte prin care cineva își exprimă durerea, suferința, nemulțumirea etc. Si: vaier1 (2), (Mol) vaicăr (2), (Ban) vaietec (2). 3 Suferință. 4 (Trs) Bocet (de înmormântare). 5 (Pan) Sunet tânguitor (și prelung) scos de unele păsări sau animale. 6 (Fig) Zgomot prelung, tânguitor, produs de ape, de vânt etc. Si: vaier1 (4). 7 (Fig) Sunet tânguitor, prelung produs de unele instrumente muzicale.
10. [MDA2] văira v vz văiera
11. [MDA2] voiera v vz văiera
12. [DEXI] vaier s.n. Tînguire (prelungă), vaiet. ♦ Suferință, durere. • pl. -e. /de la văiera, prin derivare regresivă.
13. [DEXI] vaiet s.n. 1 Strigăt (prelung), geamăt de durere, de jale, de suferință; succesiune de cuvinte prin care cineva își exprimă durerea, suferința; plînset, vaier. 2 Analog. Sunet, țipăt (prelung), tînguitor scos de unele păsări sau animale. Venea un vaiet de dihanie rănită (GAL.). 3 Fig. Zgomot prelung și tînguitor produs de ape, de vînt etc. Ce vaiet în toamnă... Și codrul sălbatec vuiește (BACOV.). ♦ Sunet tînguitor, produs de unele instrumente muzicale. Rămase... în urmă-ne vaietul vioarelor (PAPAD.). • pl. -e. /de la văita, prin derivare regresivă.
14. [Scriban] 2) váĭet (mă) și (maĭ des) vaĭt, a -á v. refl. (d. vaĭ; alb. vaĭtónĭ). Scot strigăte de durere saŭ de întristare: plîngea și se văita că nu maĭ poate suferi. – Și mă vaĭer, a se văĭera (după șuĭer) la Barac. Dos. și’n P. P.
15. [DOOM 3] văiera (a se ~) (înv., reg.) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă vaier, 2 sg. te vaieri, 3 se vaieră; conj. prez. 1 sg. să mă vaier, 3 să se vaiere; imper. 2 sg. afirm. vaieră-te; ger. văierându-mă
16. [DOOM 2] văiera (a se ~) (înv., reg.) vb. refl., ind. prez. 3 se vaieră, 1 pl. ne văierăm; conj. prez. 3 să se vaiere
17. [IVO-III] vaier, văiera inf.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL