1. [DEX '09] VĂDRAR, vădrari, s. m. (în trecut) Persoană însărcinată cu încasarea vădrăritului. – Vadră + suf. -ar.
2. [MDA2] vădrar sm [At: (a. 1756) URICARIUL II, 68/25 / V: ved~ / Pl: ~ri / E: vadră + -ar] Persoană care încasa vădrăritul (1).
3. [DEXI] vădrar s.m. (în Ev. Med., în Țările Rom.) Slujbaș domnesc însărcinat cu încasarea vădrăritului. • pl. -i. și (înv.) vedrar s.m. /vadră + -ar.
4. [DEX '98] VĂDRAR, vădrari, s. m. (În trecut) Persoană însărcinată cu încasarea vădrăritului. – Vadră + suf. -ar.
5. [DLRLC] VĂDRAR, vădrari, s. m. (Învechit) Persoană însărcinată cu încasarea vădrăritului. Lăcuste mai puțin pustietoare decît vădrarii, fumărarii, zapciii. RUSSO, S. 109.
6. [MDA2] vedrar sm vz vădrar
7. [DEXI] vedrar s.m. v. vădrar.
8. [DOOM 3] vădrar (desp. vă-drar) s. m., pl. vădrari
9. [DOOM 2] vădrar (vă-drar) s. m., pl. vădrari
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL