1. [MDA2] vacație1 sf [At: RUS. ap. BARIȚIU, C. III, 373 / V: (înv) ~iune / Pl: ~ii / E: lat vacatio, ~onis, fr vacation] 1-2 (Înv) Vacanță (1-2). 3-4 (Rar) Vacanță (3-4). 5-7 (Înv) Vacanță (9-11). 8 (Înv; sst; sens etimologic) Timp consacrat de un expert examinării unei afaceri, la cererea unui organ juridic.
2. [DEXI] vacație s.f. Încetare, suspendare a lucrărilor sau ședințelor unui tribunal. • pl. -ii. g.-d. -iei. /<fr. vacation, lat. vacatĭo, -onis.
3. [DN] VACAȚIE s.f. (Rar) Încetarea, suspendarea lucrărilor sau a ședințelor unui tribunal. [Gen. -iei, var. vacațiune s.f. / < fr. vacation, lat. vacatio].
4. [MDN '00] VACAȚIE s. f. încetare, suspendare a lucrărilor sau ședințelor unui tribunal. (< fr. vacation, lat. vacatio)
5. [MDA2] vacațiune sf vz vacație1
6. [DN] VACAȚIUNE s.f. v. vacație.
7. [Șăineanu, ed. VI] vacațiune f. încetarea ședințelor unui tribunal.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL