1. [DEX '09] VĂCĂREASĂ, văcărese, s. f. Văcăriță. – Văcar + suf. -easă.
2. [MDA2] văcăreasă sf [At: POLIZU / Pl: ~ese / E: văcar + -easă] 1 Văcăriță (1). 2 (Rar) Soția văcarului (1).
3. [DEXI] văcăreasă s.f. Văcăriță. • pl. -ese. /văcar + -easă.
4. [DLRLC] VĂCĂREASĂ, văcărese, s. f. Văcăriță.
5. [MDA2] văcar sm [At: PRAV. 12 / V: (înv) ~iu / Pl: ~i / E: ml vaccarius] 1 Persoană care păzește (și îngrijește) vacile, ducându-le la păscut Si: (reg) văcău. 2 (Îe) A se supăra ca ~ul pe sat A se supăra nejustificat pe cineva. 3 (Îe) A da măciuca în mâna ~ului A încredința conducerea unui om necruțător și prost. 4 (Art) Constelație din emisfera boreală situată în apropierea Carului Mare. 5 (Prc; art) Steaua Arcturus din constelația Văcarul (4). 6 (Îht; reg) Porcușor (Gobio kessleri și uranoscopus).
6. [Scriban] văcár m. (d. vacă, it. vaccajo, pv. vaquier, fr. vacher, sp. vaquero, pg. vaqueiro. D. rom. vine rut. vakar). Păzitor de vacĭ. A te supăra ca văcaru pe sat, a te supăra din senin și fără ca cel pe care te-aĭ supărat să știe că eștĭ supărat. – Fem. văcăreasă și -íță.
7. [DOOM 3] văcăreasă s. f., g.-d. art. văcăresei; pl. văcărese
8. [DOOM 2] văcăreasă s. f., g.-d. art. văcăresei; pl. văcărese
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL