1. [MDA2] uzitare sf [At: DN3 / Pl: (rar) ~tări / E: uzita] Utilizare (în mod obișnuit).
2. [DN] UZITARE s.f. Acțiunea de a (se) uzita. [< uzita].
3. [DEX '09] UZITA, uzitez, vb. I. Tranz. și refl. (Livr.) A (se) întrebuința, a (se) folosi în mod obișnuit. – Din uzitat (derivat regresiv).
4. [MDA2] uzita vt [At: NEGULICI, 408 / S și: usita / Pzi: ~tez / E: lat usitari] (Liv) 1 A utiliza (în mod obișnuit). 2 (Înv) A obișnui să folosească ceva.
5. [CADE] *UZITA (-itez) vb. tr. și refl. A (se) întrebuința, a (se) folosi în de obște [lat.].
6. [CADE] *UZITAT adj. p. UZITA. Întrebuințat, folosit în de obște: acest cuvînt e ~ în Oltenia; cele mai multe neologisme nu sînt ~e de poporul de la țară ¶¶ C. NEUZITAT.
7. [DN] UZITA vb. I. tr., refl. (Liv.) A (se) întrebuința, a (se) folosi în mod curent. [Cf. fr. usité].
8. [MDN '00] UZITA vb. tr., refl. a (se) folosi în mod curent. (după fr. usité)
9. [Scriban] *uzitéz v. tr. (lat. usitari, frecŭentativ d. uti, usus sum. V. uzez). Întrebuințez. Obișnuesc a mă folosi: nu maĭ uzitez vin la masă.
10. [DOOM 3] uzita (a ~) (a folosi frecvent) (livr.) vb., ind. prez. 1 sg. uzitez, 3 uzitează; conj. prez. 1 sg. să uzitez, 3 să uziteze
11. [DOOM 2] uzita (a ~) vb., ind. prez. 3 uzitează
12. [IVO-III] uzitez, -zitat prt.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL