1. [DEX '09] URZICUȚĂ, urzicuțe, s. f. Diminutiv al lui urzică. – Urzică + suf. -uță.
2. [MDA2] urzicuță sf [At: ȘINCAI, ap. DR. V, 562 / Pl: ~țe / E: urzică + -uță] 1-8 (Bot; șhp) Urzică (1-4) (mică). 9 (Bot) Verbină (Verbena hybrida, chamaedryfolia). 10 Plantă erbacee din familia labiatelor, cu frunzele verde-gălbui, purpuriu închis sau roșii, cu flori albe sau purpurii, dispuse în spic, cultivată ca plantă ornamentală Si: mireasă, (reg) urzică (26) (Coleus blumei). 11 (Bot; reg) Teișor (Kerria japonica). 12 (Mol; art.) Numele unei hore. 13 (Mol; art.) Melodia după care se dansează urzicuța (12).
3. [CADE] URZICUȚĂ (pl. -țe) sf. 🌿 1 dim. URZICĂ ¶ 2 pl. Gen de plante, cu tulpina ramificată și cu frunzele acoperite cu peri aspri; florile roșii, trandafirii sau albe, cu gîtul galben și păros, dispuse în spice, umbele sau ciorchini la vîrful tulpinii, au un miros plăcut; originare din America de Sud, se cultivă adesea prin grădini ca plante ornamentale; numite și „verbină” (Verbena) (🖼 5196).
4. [DLRLC] URZICUȚĂ, urzicuțe, s. f. Diminutiv al lui urzică (1). Frunză verde urzicuță, Puicuță, puicuță, Cine ne-a-ntîlnit pe noi, Sărut ochii amîndoi. ȘEZ. VIII 30.
5. [Scriban] urzicúță f., pl. e (dim. d. urzică). Un fel de verbină (verbena [chamaedryfolia incisa ș. a.]).
6. [DOOM 3] urzicuță s. f., g.-d. art. urzicuței; pl. urzicuțe
7. [DOOM 2] urzicuță s. f., g.-d. art. urzicuței; pl. urzicuțe
8. [DFL] COLEUS Lour., URZICUȚĂ, MIREASĂ, fam. Labiatae. Gen originar din, Africa și Asia tropicală, cca 120 specii, vivace, în sere și interioare, anuale în cultura de cîmp, în zonele temperate. Tulpina (cca 15-80 cm înălțime) erectă sau pendentă, împreună cu ramificațiile în 4 muchii. Frunze opuse, mari, cordiforme, cu margine dințată, adînc-ondulate sau plane, cu un colorit deosebit, roșu, galben, brun, verde, unicolore, panașate. Flori mici, nesemnificative, dispuse în spice terminale, erecte sau raceme, albe, albastre, purpurii, mov.
9. [DFL] VERBENA L., URZICUȚĂ, VERBENA, fam. Verbenaceae. Gen originar din America tropicală și subtropicală, cca 195 specii, erbacee, anuale sau vivace, semiarbuști și arbuști, tulpină repent-ascendentă, frunze opuse, penat-fidate, cîte 3 în buchet. Flori mici, roșietice, dispuse în spice scurte, pauciflore, lungi, umbeliforme, terminale, caliciul cu 5 dinți, însoțit de o bractee liniară, subulată sau cilindrică, cu 5 lobi crestați, la vîrf îndepărtați, gîtul limbului prevăzut cu un inel de peri, 4 stamine în 2 perechi, ovar cu 4 loji, fiecare cu un ovul. Fruct uscat.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL