1. [DEX '09] URTICANT, -Ă, urticanți, -te, adj. Care urzică, pișcă; usturător. – Din fr. urticant.
2. [MDA2] urticant, ~ă a [At: DN / Pl: ~nți, ~e / E: fr urticant] (Rar) Urzicător (1).
3. [DLRLC] URTICANT, -Ă, urticanți, -te, adj. (Rar) Care urzică; usturător. Urzica este acoperită cu peri urticanți.
4. [DN] URTICANT, -Ă adj. (Rar) Care urzică; urzicător, usturător. [< fr. urticant].
5. [MDN '00] URTICANT, -Ă adj. care provoacă usturime; urzicător, usturător. (< fr. urticant)
6. [DOOM 3] urticant adj. m., pl. urticanți; f. urticantă, pl. urticante
7. [DOOM 2] urticant adj. m., pl. urticanți; f. urticantă, pl. urticante
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL