1. [MDA2] urieșesc, ~ească [At: MAIOR, P. 77/8 / P: ~ri-e- / Pl: ~ești / E: uriaș + -esc] 1-2 s, a Uriaș (1, 5). 3 sn (Rar) Monumentalitate.
2. [CADE] URIEȘESC adj. = URIAȘ II: înzestrat cu o închipuire urieșească, el a pus doi sori și trei luni în albastra adîncime a cerului (EMIN.).
3. [DLRLC] URIEȘESC, -EASCĂ, urieșești, adj. (Învechit) De proporții ca ale uriașilor; uriaș. Sunetul unui clopot urieșesc. EMINESCU, N. 70. Fantomă mîndră, urieșească. ALEXANDRESCU, M. 145.
4. [DLRM] URIEȘESC, -EASCĂ, urieșești, adj. (Înv.) De proporția uriașilor; uriaș. – Din uriaș + suf. -esc.
5. [Scriban] urieșésc, -eáscă adj. De uriaș, gigantic, colosal. Cp. cu megieșesc 1.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL