1. [DEX '09] ULCIOR2 s. n. v. urcior2.
2. [DEX '09] URCIOR2, urcioare, s. n. Mic furuncul care apare la rădăcina genelor. [Var.: ulcior s. n.] – Lat. hordeolus (după urcior1).
3. [MDA2] îrcior sn vz urcior
4. [MDA2] ucior2 sn vz urcior2
5. [MDA2] ulcior2 snm vz urcior2
6. [MDA2] ultior sn vz urcior2
7. [MDA2] urciol sn vz urcior2
8. [MDA2] urcior2 sn [At: BIBLIA (1688) 2832/16 / V: ulc~, (reg) uștior (Pl și: uștioruri), ajdior, argior, hârci~, hurgior, îrci~, îrdior, jdior, olci~, uc~, ujdior, ~ol, urdior, urgior, usc~, ușc~ / Pl: ~oare și (reg) ~i sm / E: ml hordeolus după urcior1, prin atracție paronimică] (Med) Inflamație acută supurată a glandelor sebacee ale pleoapelor produsă de către stafilococ.
9. [MDA2] uscior2 sn vz urcior2
10. [MDA2] ușcior2 snm vz urcior2
11. [MDA2] uștior2 snm vz urcior2
12. [CADE] ULCIOR2 👉 URCIOR2.
13. [CADE] URCIOR2, ULCIOR2 (pl. -oare) sn. 🩺 Mic furuncul ce se face la marginea pleoapei, de forma unui grăunte de orz: dacă te speli din urcior, faci urcior la ochi (PĂC.); nu-i bine să te uiți pe fereastră de afară în casă, că faci ulcior la ochi (GOR.) [lat. vulg. *hordĭceolus< hordeus].
14. [CADE] USCIOR 👉 UȘCIOR1.
15. [CADE] ❍UȘCIOR2 sm. Băn. = URCIOR2.
16. [CADE] ❍UȘTIOR 👉 UȘOR1.
17. [DEX '98] ULCIOR2 s. n. v. urcior2.
18. [DEX '98] URCIOR2, urcioare, s. n. Mic furuncul care apare la rădăcina genelor. [Var.: ulcior s. n.] – Lat. hordeolus (după urcior1).
19. [DLRLC] URCIOR2, urcioare, s. n. (Și în forma ulcior) Mic furuncul care apare la rădăcina genelor. Alifie pentru... vindecarea urcioarelor pleoapelor. PISCUPESCU, O. 315. Cu ulcioare Și buboaie. TEODORESCU, P. P. 365. – Variantă: ulcior s. n.
20. [Șăineanu, ed. VI] urcior n. 1. oală lungueață pentru apă sau lapte; 2. umflătură inflamatorie pe marginea pleoapelor în forma unui fir de orz. [Lat. URCEOLUS; sensul 2 prin aluziune la forma ovală a furunculului].
21. [Scriban] 2) ulcĭór, V. urcĭor 2.
22. [Scriban] 2) urcĭór (vest) și ulcĭór (est) n., pl. oare (lat. hordéolus, o boală de ochĭ [dim. d. hórdeum, orz], de unde s’a făcut *urgĭor, apoĭ, supt infl. luĭ urcĭor 1, urcĭor). Un fel de buboĭ mic care se face la marginea pleoapeĭ.
23. [DOOM 3] ulcior v. urcior
24. [DOOM 3] !urcior/ulcior (vas de lut; infecție la ochi) (desp. -cior) s. n., pl. urcioare/ulcioare
25. [DOOM 2] urcior (vas de lut, infecție la ochi) (-cior) s. n., pl. urcioare
26. [MDO] urcior
27. [IVO-III] urcior (vas și furuncul la ochiu).
28. [DER] urcior (-oare), s. n. – Mic furuncul de la rădăcina genelor. – Var. ulcior. Mr. urcior, ulcior. Lat. hordĕǒlus (Candrea-Dens., 1289; Pascu, I, 137; Tiktin; REW 4179), cf. it. orzaiuolo, prov. orzal, cat. ursol, sp. orzuelo, port. torçol; fonetismul indică o confuzie cu urcior „vas”. Uz general, mai puțin în Banat (ALR, I, 16).
29. [DRAM 2021] ulcior2, -oare, (urcior), s. n. – (med.) Bubă la ochi; afecțiune oftalmologică; bubiță roșie ce se face pe pleoapa ochiului (ALR 1969: h. 45); excrescență la ochi (Memoria 2001). „Se întâmplă de foarte multe ori că pe geana ochiului se face o bubucă lungăreață, și cu încetul se prinde a coace. Atunci trebuie să descântăm de ulcior: Ulcior săc, te săc, / Din vârf te săc; / Din rădăcină / Te fac fărină” (Bârlea 1924 II: 406). – Din răd. i.-e. *uer-, „loc ridicat (în teren sau pe piele)”, termen autohton (Russu 1981: 410); Lat. hordeolus, după ulcior1, prin atracție paronimică (MDA).
30. [DRAM 2015] ulcior2, ulcioare, (urcior), s.n. – (reg.; med.) Bubă la ochi; afecțiune oftalmologică; bubiță roșie ce se face pe pleoapa ochiului (ALRRM, 1969: 45); excrescență la ochi (Memoria, 2001). Se întâmplă de foarte multe ori că pe geana ochiului se face o bubucă lungăreață și, cu încetul, se prinde a coace. Atunci trebuie să descântăm de ulcior: „Ulcior săc, te săc, / Din vârf te săc; / Din rădăcină / Te fac fărină” (Bârlea, 1924, II: 406). – Din rad. i.-e. *uer-, „loc ridicat (în teren sau pe piele)”, cuvânt autohton (Russu, 1981: 410); lat. hordeolus „orz”, după ulcior1, prin atracție paronimică (Scriban, MDA).
31. [DRAM 2015] urcior, s.n. – v. ulcior.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL