1. [MDA2] urdu-belea [At: ISPIRESCU, U. 94 / V: hurduz~ av, urdubelă, ~duz~ sfi / A și: ~belea / S și: urdubelea / E: tc urdu „a lovi” + belâ „belea, necaz”] 1 av Pe neașteptate (și nedorit) Si: deodată (1). 2 sf Pacoste. 3 sf (Într-o ghicitoare; csnp; îs) ~bela puponită Dovleacul (1).
2. [CADE] URDU-BELEA sf. Pacoste: se luaseră vecinii de gînduri... de răul acestei jivine, căzută ~ pe spinarea bieților oameni ai locului (ISP.) [tc. urdù „tabără” + belà „belea”, adică „belea tăbărîtă asupra cuiva”].
3. [DLRLC] URDU-BELEA adv. (Învechit) Pe neașteptate, dintr-o dată, netam-nesam. Se luaseră vecinii de gînduri și se găteau să pribegească prin a lume mare și necunoscută, numai să scape de răul astei jivine, căzută urdu-belea pe spinarea bieților oameni ai locului. ISPIRESCU, U. 122. ♦ (Substantivat) Pacoste, belea. Mă, dar tu ești urdu-belea! Te ții scai de mine și te legi ca boala de om sănătos. La TDRG.
4. [Șăineanu, ed. VI] urdu-belea adv. pe neașteptate: astă jivină căzută urdu-belea pe spinarea bieților oameni ISP. [Turc. URDU, tabără (v. urdie): lit. belea ce tabără pe cineva].
5. [Scriban] urdu-beleá adv. (d. turc. urdu, tabără, și bela, belea, adică „belea care tabărăște”. V. urdie și belea). Munt. Fam. Ca o belea, din senin, pe neașteptate, cu tărăboĭ: acest om a căzut curat urdu-belea pe capu meŭ. – Și hurduz-belea și hurduz-burduz (Mold.).
6. [MDA2] urdubelă sf vz urdu-belea
7. [MDA2] urduz-belea av vz urdu-belea
8. [DER] urdu-belea interj. – Exprimă ideea de surpriză neplăcută. – Orogine incertă. Pare a fi creație expresivă, ca hurduz-burduz, turlu-burlu etc. Totuși, Tiktin, Candrea și Scriban se gîndesc la un tc. urdu bela „neplăcerea unei încartiruiri militare”, expresie neatestată.
9. [DAR] urdu-belea adv. (înv.) pe neașteptate, pe nepusă masă, din senin; deodată, brusc.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL