1. [DEX '09] URCIORAȘ, urciorașe, s. n. Diminutiv al lui urcior1; urcioruș1. – Urcior1 + suf. -aș.
2. [MDA2] urcioraș sn [At: LB / V: ulc~ / Pl: ~e / E: urcior1 + -aș] 1-2 (Șhp) Urcior1 (1) (cam mic) Si: (rar) urciorel (1-2), (reg) urcioruș1 (1-2), urcioruț (1-2).
3. [CADE] URCIORAȘ, ULC-, URCIORUȘ, ULC- (pl. -șe), URCIORUȚ, ULC- (pl. -țe) sn. 🏺 dim. URCIOR1: a adus baba mea din pivniță un ulcioraș de vinars (RET.).
4. [DEX '98] URCIORAȘ, urciorașe, s. n. Diminutiv al lui urcior1; urcioruș1. – Urcior1 + suf. -aș.
5. [DLRLC] URCIORAȘ, urciorașe, s. n. (Și în forma ulcioraș) Diminutiv al lui urcior1. Dă o fugă pînă la crîșmă și adă un ulcioraș de rachiu de cel bun. SADOVEANU, O. VIII 192. Vă pun urciorașul acesta cu vin dinainte, gustați oleacă din el. RETEGANUL, P. III 9. – Variantă: ulcioraș s. n.
6. [MDA2] ulcioraș sn vz urcioraș
7. [DLRLC] ULCIORAȘ s. n. v. urcioraș.
8. [DOOM 3] !urcioraș/ulcioraș (desp. -cio-) s. n., pl. urciorașe/ulciorașe
9. [DOOM 2] urcioraș (-cio-) s. n., pl. urciorașe
10. [DOOM 3] ulcioraș v. urcioraș
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL