1. [DEX '09] UNIVERSALITATE s. f. 1. Caracterul, însușirea a ceea ce este universal; universalism. 2. Totalitate, generalitate. – Din fr. universalité, lat. universalitas, -atis.
2. [MDA2] universalitate sf [At: VALIAN, V. / Pl: ? / E: fr universalité, lat universalitas, -atis] Ansamblul lucrurilor sau al ființelor aflate în discuție Si: totalitate, (îvr) universitate2. 2-9 Însușirea de a fi universal (2-3, 7-9,10,14-15) Si: universalism (1-6).
3. [CADE] *UNIVERSALITATE sf. 1 Însușirea a tot ce este universal ¶ 2 Caracterul a tot ce este comun unui mare număr de țări, de oameni, de secole ¶ 3 Totalitate: a lăsa cuiva prin moștenire ~a bunurilor sale ¶ 4 Multiplicitate, întindere: toată lumea admiră ~a cunoștințelor sale ¶ 5 +++ Calitatea unei propoziții universale [fr.].
4. [DLRLC] UNIVERSALITATE s. f. 1. Caracterul a ceea ce este universal, general, comun. 2. Totalitate, generalitate. Dar natura, în universalitatea ei, nu este decît o manifestațiune pentru noi a vieții noastre. MACEDONSKI, O. IV 131.
5. [DN] UNIVERSALITATE s.f. 1. Caracterul a ceea ce este universal. 2. Totalitate, generalitate; universalism (1) [în DN]. 3. (Jur.) Principiu de drept internațional în virtutea căruia, în afară de membrii fondatori, pot și trebuie să devină membri ai unei organizații internaționale toate statele care-i acceptă statutul și sunt dispuse să îndeplinească aceste obligații. [Cf. fr. universalité, lat. universalitas].
6. [MDN '00] UNIVERSALITATE s. f. 1. caracterul a ceea ce este universal; universalism (1). 2. totalitate, generalitate. 3. (jur.) caracter al acelor reguli care se aplică fără nici o discriminare și în mod egal în toate statele. ◊ caracterul unei organizații internaționale de a fi deschisă tuturor statelor lumii care-i acceptă statutul. (< fr. universalité, lat. universalitas)
7. [Șăineanu, ed. VI] universalitate f. 1. ceea ce coprinde diferite specii: universalitatea ființelor; 2. totalitate: universalitatea bunurilor; 3. caracterul celor universale: universalitatea unui principiu.
8. [Scriban] *universalitáte f. (mlat. universálitas, -átis). Caracteru de a fi universal: universalitatea unuĭ principiu. Generalitate, totalitate: universalitatea ființelor, averiĭ.
9. [DOOM 3] universalitate s. f., g.-d. art. universalității
10. [DOOM 2] universalitate s. f., g.-d. art. universalității
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL