1. [DEX '09] UNIPERSONAL, -Ă, unipersonali, -e, adj. (Despre verbe, forme și construcții verbale) Care se folosește sau se conjugă numai la persoana a 3-a singular. – Din fr. unipersonnel.
2. [MDA2] unipersonal, ~ă a [At: GR. R. (1835) 73/14 / Pl: ~i, ~e / E: fr unipersonnel] 1 (D. verbe, forme și construcții verbale) întrebuințat numai la persoana a treia singular. 2 (Rar) Care e făcut de o singură persoană. 3 (Rar) Care aparține unei singure persoane. 4 (Rar) Care depinde de o singură persoană.
3. [CADE] *UNIPERSONAL adj. 📖 👉 IMPERSONAL2 [fr.].
4. [DEX '98] UNIPERSONAL, -Ă, unipersonali, -e, adj. (Despre verbe, forme și construcții verbale) Care se întrebuințează sau se conjugă numai la persoana a 3-a singular. – Din fr. unipersonnel.
5. [DLRLC] UNIPERSONAL, -Ă, unipersonali, -e, adj. 1. Care se face de către o singură persoană, care aparține unei singure persoane. Înlocuirea conducerii colective prin conducerea unipersonală încătușează inițiativa și activitatea membrilor și a organizațiilor de partid. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2762. 2. (Despre verbe, forme și construcții verbale) Care are numai persoana a treia (singular sau singular și plural). Verbele unipersonale și impersonale se conjugă... numai la pers. a III-a. GRAM. ROM. I 302.
6. [DN] UNIPERSONAL, -Ă adj. 1. Care este făcut de către o singură persoană, care aparține unei singure persoane. 2. (Despre verbe) Care se folosește numai la persoana a treia; impersonal. [Cf. fr. unipersonnel].
7. [MDN '00] UNIPERSONAL, -Ă adj. 1. de către, pentru o singură persoană. 2. (despre verbe, forme și construcții verbale) care se folosește numai la persoana a 3-a singular. (< fr. unipersonnel)
8. [Șăineanu, ed. VI] unipersonal a. Gram. se zice de verbele întrebuințate numai la persoana III singular, ca trebue.
9. [Scriban] *unipersonál, -ă adj. (unu și personal; fr. unipersonnel). Gram. Impersonal.
10. [DOOM 3] unipersonal adj. m., pl. unipersonali; f. unipersonală, pl. unipersonale
11. [DOOM 2] unipersonal adj. m., pl. unipersonali; f. unipersonală, pl. unipersonale
12. [DTL] UNIPERSONAL, -Ă adj. (cf. fr. unipersonnel): în sintagma verb unipersonal (v.).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL