1. [DEX '09] UNDOI vb. IV v. undui.
2. [DEX '09] UNDOIA vb. I v. undui.
3. [DEX '09] UNDUI, unduiesc, vb. IV. Intranz. (Despre suprafața apelor; la pers. 3) A face unde, a se propaga în formă de unde. ♦ P. gener. A se mișca asemenea undelor unei ape. [Var.: undoia vb. I, undoi vb. IV] – Undă + suf. -ui (după fr. ondoyer).
4. [MDA2] ondoia v vz undui1
5. [MDA2] undoi v vz undui1
6. [MDA2] undoia v vz undui1
7. [MDA2] undui2 vt [At: CV 1952, nr. 1, 34 / Pzi: ~esc / E: nct] (Reg) A ierta.
8. [MDA2] undui1 vi [At: BARCIANU / V: ondoia, ~doi, ~doia, ~a / Pzi: ~esc / E: undă + -ui cf fr ondoyer] 1 vi (D. suprafața apelor) A face valuri Si: a unda (1). 2 vi (D. ape curgătoare) A curge șerpuind. 3 vi (Pan) A ondula. 4 vi (Pan) A forma (în mișcare) o linie ondulată Si: a șerpui. 5-6 vir (Pan; d. păr) A avea sau a face (în mișcare) unde.
9. [MDA2] unduia v vz undui1
10. [CADE] *UNDOIA (-oiez), UNDUIA (-uiez), UNDOI (-oesc), UNDUI (-uesc) vb. intr. A se mișca în unde, a ondula: părul undoind, cam prea lung, te-ar fi făcut a crede că e chipul unei femei travestite (EMIN.); părul ei galben ca aurul unduia’n șuvițe mlădioase (S.-ALD.); la vale, în zare adîncă, sclipește undoind aerul dimineții calde (CAR.); o mișcare a mijlocului... făcea să-i unduească... rochia ca bătută de vînt (SAD.) [fr. ondoyer, modificat după undă].
11. [DEX '98] UNDUI, unduiesc, vb. IV. Intranz. (Despre suprafața apelor; la pers. 3) A face unde, a se propaga în formă de unde. ♦ P. gener. A se mișca asemenea undelor unei ape. [Var.: undoia vb. I. undoi vb. IV] – Undi + suf. -ui; (după fr. ondoyer).
12. [DLRLC] UNDUI, unduiesc, vb. IV. Intranz. (Despre suprafața apelor) A face unde; (despre ape curgătoare) a curge cu cotituri, șerpuit. Cum unduiește Volga. TULBURE, V. R. 36. ◊ (Prin analogie) Lanurile de grîu argintii unduiau blînd și foșneau abia auzit. DUMITRIU, N. I 115. Era ș-o mișcare a mijlocului, care făcea să-i unduiască... rochia ca bătută de vînt. SADOVEANU, P. S. 163. Păpurișul cînta, unduia în bătaia vîntului. SANDU-ALDEA, U. P. 198. (Refl.) Pe umeri și pe spate, părul negru se unduia într-o revărsare ușoară. MIHALE, O. 501. – Variantă: undoi (EMINESCU, N. 48) vb. IV.
13. [Șăineanu, ed. VI] ondoì v. a undula: negrele-i bucle ondoaie’n zefire EM. (= fr. ondoyer).
14. [Șăineanu, ed. VI] unduì v. a se ridica ca undele mării: fruntea de bucle unduind EM. (= fr. ondoyer).
15. [Scriban] *ondóĭ, a -ĭá, V. undulez.
16. [Scriban] *undoĭéz, V. undulez.
17. [Scriban] *unduléz v. intr. (lat. úndulo, -áre, după undulatus, undulat). Tălăzuĭesc, mă mișc (mă legăn) ca valurile marĭ: lanu de grîŭ undulează la suflarea vîntuluĭ. – Falsificațiunĭ cărturăreștĭ: a ondoĭa, a unduĭa și a undui (după fr. ondover): rochia-ĭ încrețită foșnea, unduĭa și fîlfîĭa pin odăĭ (Sadov. VR. 1911, 1, 15), grîŭ unduĭat de abureala vîntuluĭ (Chir. CL. 1910, 315). V. văluĭesc 2.
18. [DOOM 3] undui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. unduiesc, 3 sg. unduiește, imperf. 1 unduiam; conj. prez. 1 sg. să unduiesc, 3 să unduiască
19. [DOOM 2] undui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. unduiesc, imperf. 3 sg. unduia; conj. prez. 3 să unduiască
20. [MDO] undui (ind. prez. 1 sg. și 3 pl. unduiesc, conj. unduiască)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL