Definiție și ce înseamnă umorist

1. [DEX '09] UMORIST, -Ă, umoriști, -ste, s. m. și f. Autor de scrieri sau de desene umoristice. [Var.: humorist, -ă s. m. și f.] – Din fr. humoriste.

2. [MDA2] umorist2, ~ă a [At: NEGULICI / Pl: ~iști, ~e / E: fr humoriste, lm humorista] 1 (Înv; d. medici) Care atribuie umorilor principalul rol în fenomenele vitale. 2 (Îvr) Ursuz (4).

3. [MDA2] umorist1, ~ă [At: POLIZU / V: (rar) h~ / Pl: ~iști, ~e / E: fr humoriste] 1 a (D. scriitori) Care scrie cu umor2 (2). 2-3 smf, a (Autor de scrieri sau de desene) care denotă umor2 (2).

4. [CADE] *UMORIST adj. și sm. 1 🩺 Se zice despre medicii care erau de părere că boalele provin din alterarea umorilor din corp ¶ 2 📝 Care e de o originalitate spirituală, veselă și cu o nuanță sarcastică: scriitor ~; un ~ [fr.].

5. [DEX '96] UMORIST, -Ă, umoriști, -ste, s. m. și f. Autor de scrieri sau de desene umoristice. [Var.: humorist, -ă s. m. și f.] – Din fr. humoristique.

6. [DLRLC] UMORIST, umoriști, s. m. Scriitor care folosește umorul (în scopul biciuirii moravurilor). Anton Pann e un observator și un umorist; rîsul lui e moral, el materializează spiritul critic al autorului. DEMETRESCU, O. 176. – Variantă: humorist (IBRĂILEANU, S. 267) s. m.

7. [DN] UMORIST, -Ă s.m. și f. Scriitor ale cărui opere au mult umor, folosit în scopul biciuirii moravurilor. [Var. humorist, -ă s.m.f. / cf. fr. humoriste].

8. [MDN '00] UMORIST, -Ă s. m. f. autor de scrieri sau desene umoristice. (< fr. humoriste)

9. [Șăineanu, ed. VI] umorist a. care atribue umorilor diversele fenomene ale vieții: medic umorist. ║ m. scriitor care tratează subiectele cu umor: literatura engleză posedă mulți umoriști.

10. [Scriban] 1) *umoríst, -ă s. (d. umor). Care scrie cu umor, scriitor glumeț: literatura engleză are mulțĭ umoriștĭ.

11. [Scriban] 2) umoríst, -ă s. și adj. (d. umoare). Care atribuĭe umorilor principalu rol în fenomenele vitale: medic umorist.

12. [DEX '09] HUMORIST, -Ă s. m. și f. v. umorist.

13. [MDA2] humorist, ~ă smf vz umorist

14. [DEX '96] HUMORIST, -Ă s. m. și f. V. umorist.

15. [DN] HUMORIST, -Ă s.m. și f. v. umorist.

16. [DOOM 3] umorist s. m., pl. umoriști

17. [DOOM 2] umorist s. m., pl. umoriști

18. [DOOM 3] umoristă s. f., g.-d. art. umoristei; pl. umoriste

19. [DOOM 2] umoristă s. f., g.-d. art. umoristei; pl. umoriste

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro