1. [DEX '09] ULTRAGIA, ultragiez, vb. I. Tranz. A insulta pe un reprezentant al autorității în exercițiul funcțiunii, a comite un ultraj; p. gener. a jigni, a insulta, a ofensa etc. (grav) pe cineva. [Pr.: -gi-a] – Din ultragiu (după fr. outrager).
2. [MDA2] ultragia vt [At: GHICA, S. 41 / P: ~gi-a / V: (înv) ~raja, ~age / Pzi: ~iez / E: ultragiu cf fr outrager] 1 A jigni. 2-4 A comite un ultraj (1-3).
3. [DLRLC] ULTRAGIA, ultragiez, vb. I. Tranz. A insulta pe un reprezentant al autorității aflat în exercițiul funcțiunii sau pentru acte săvîrșite în exercițiul funcțiunii; p. ext. a jigni, a insulta, a ofensa.
4. [DN] ULTRAGIA vb. I. tr. A insulta (un reprezentant al autorității) în exercițiul funcțiunii; (p. ext.) a ataca, a jigni, a ofensa. [Pron. -gi-a, p. i. -iez, 3,6 -iază, 4 -iem, ger. -iind. / cf. fr. outrager].
5. [MDN '00] ULTRAGIA vb. tr. a săvârși un ultraj; (p. ext.) a jigni, a ofensa, a insulta. (după fr. outrager)
6. [MDA2] ultrage v vz ultragia
7. [MDA2] ultraja v vz ultragia
8. [Scriban] *ultragiéz v. tr. (fr. outrager; it. oltraggiare). Aduc injuria cea maĭ gravă cu fapta saŭ cu vorba. Insult un funcționar în exercițiu funcțiuniĭ. Fig. Mînuĭesc prost, jignesc: a ultragia arta, morala.
9. [DOOM 3] ultragia (a ~) (desp. -gi-a) vb., ind. prez. 1 sg. ultragiez (desp. -gi-ez), 3 ultragiază, 1 ultragiem; conj. prez. 1 sg. să ultragiez, 3 să ultragieze; ger. ultragiind (desp. -gi-ind)
10. [DOOM 2] ultragia (a ~) (-gi-a) vb., ind. prez. 3 ultragiază, 1 pl. ultragiem (-gi-em); conj. prez. 3 să ultragieze; ger. ultragiind (-gi-ind)
11. [MDO] ultragia (i-a) (ind. prez. 3 sg. și pl. ultragiază, 1 pl. ultragiem, ger. ultragiind)
12. [IVO-III] ultragiez, -giază 3, -gieze 3 conj., -giam 1 imp., -giind ger., -giere inf. s.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL